D U R E R E A U N U I P Ă R I N T E
(doliu național)
Candela mai lăcrimează după tine, fiiul meu!...
Picături de ceară caldă, cad şi sfârâiesc mereu.
Of! secaţi sunt ochii mei de durerea ne-ncetată,
Viaţa-n doliu mi-e cernită, soarele nu se arată.
Copil drag, n-am să te văd, dar în flacăra plăpândă,
Simt cum sufletu-ţi se zbate şi ar vrea ca să ajungă
Chiar la inima-mi rănită… să mă mângâie cu milă,
Să mă-mbărbăteze-n viaţă şi curajul să mi-l ţină.
Ah! tristețea mă răpune; cine poartă-ntreaga vină?
Soartă crudă, blestemată!… inima ta nu suspină,
Nu se frânge de durere, iar de mine nici că-ţi pasă?
Pentru ce m-ai pedepsit şi-ai fost tare nemiloasă!
Vina mea care să fie? Rău la nimeni n-am făcut;
Pustiit să fiu întruna!... iar copilul în mormânt?...
Doamne, viaţa mi-e distrusă şi-ntunecată mereu...
Sfine bun, te rog, primeșește lângă Tine fiul meu.
Din durerea mea amară, dă otravă şi s-o beie…
Soartei care m-au lovit, în pustie să îmi steie!
Fiindcă-a stins a vieții clipă... unui înger adorat;
Sfinte bun, du-mă la el, fii de-a-pururi lăudat!
02 Noiembrie 2015 Marin Voican-Ghioroiu
Cununi de flori pentru acești tineri care au murit nevinovați (în data de 30 Octombrie 2015) în incendiul „Clubului COLECTIV” din București.
-->
Comentarii