Eşti Steaua Polară a sufletului meu
numai la tine mă gândesc mereu,
focul iubirii tu mi l-ai stârnit
văpaia e imensă, nu poate fi oprit
Eşti tot ce am aici mai sfânt
în lumea asta hâdă,pe pământ
cu tine totu-i mai frumos,
şi viitorul îmi surâde radios
Eşti izvor de dragoste şi veşnic dor
suflet pur de înger, femeia viselor
inima-mi bate ca un metronom
când eşti cu mine, eu devin bonom
Eşti Steaua Polară a sufletului meu
poezia care o scriu urcă -n Empireu
se-nduioşează zeii, fac o reverenţă
în faţa ta frumoaso, n-o fac din complezenţă
Eşti atât de suavă, plină de pasiune
când te zăresc îmi pierd orice raţiune
visez să ne iubim pe-o paşte pe lună
apoi să ne plimbăm prin umbre de lumină..
-->
Comentarii
Multumesc Emilia
... multă dăruire în aceste versuri!