E TOAMNĂ
E toamnă şi a căzut brumă,
Pe unde mi-au murit părinţii,
Mai vino, gândule, şi du-mă
Ca să mă rog pe la toţi sfinţii.
În tânguirea lor eternă
Şi umbra lor parcă mă mustră.
E- atât de dulce şi de ternă
Această linişte lacustră.
Doar timpul cade peste dealuri
Şi umerii mi- se-ncovoaie,
Şi vine vremea valuri-valuri
Cu vântul şi cu spic de ploaie.
Şi sufletul cu-nfiorare
Ascultă trist vechiul ei cânt,
N-a mai rămas decât o floare
Să i-o pun mamei pe mormânt.
E toamnă şi e trist afară
Şi trec cocorii spre apus
S-a oprit sufletu-ntr-o gară
Şi-aşteaptă trenul ce s-a dus…
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii
Suntem călători prin viață.
Cu un bilet doar pentru dus
Și făr-o limită la dată
Nu știi când timpul ți s-a scurs
Iar trenul tău oprește-n haltă...
Părinții mei au fost tare grăbiți,
Iar toamna mi-a lăsat doar o floare...
Frumoase versuri!
Recitit cu multa placere. Admiratie.
Și trenul pleacă și cocorii
După apus mereu vin zorii!
Frumos descrii simțiri de toamnă
La vis prin timp versu-ți ne-ndeamnă...
Frumos, felicitări!
Frumoase versuri!