Efectele psihologice ale muzicii au mobilizat multe cercetări privitor la impactul psihologic al melodiei asupra afectivității ascultătorului, ritmul muzical și influențele sale asupra psihicului și influențele psihosmatice, creșterea performanțelor psihomotorii .
Aceste efecte sunt cu atât mai influențe cu cât organismul uman are ritmurile sale proprii –frecvența cardiacă, respiratorie, mersul, vorbitul, clipitul, etc.
Importanța ritmului muzical are relații cu celelalte elemente structurale ale muzicii și a fost relevat substratul neurofiziologic al muzicii.
Interacțiunea muzicii cu funcțiile psihologice, efectele psihosomatice au deschis calea cercetării funcțiilor terapeutice ale muzicii. Studii importante asupra muzicii terapeutice aparțin dr. P Marchais care a publicat în 1954 un studiu clar, documentat și precis al noului domeniu al muzicii terapeutice, în care alături de psihofarmacologie, descrie și efectul muzicii asupra unor maladii mentale, relatând cazuri în care muzica deține efectiv rolul terapeutului , prin Corneliu Cezar.
Peste 3 ani, în 1967 Igor Stravinski atrăgea atenția asupra unei posibile alte întrebuințări ale muzicii în domeniul audio analgezic .
Gabai și Jost, Henrietta G Price au preluat și dezvoltat efectul muzicoterapiei în odonto stomatologie .
George E Smith botanist, agricultor și cercetător a constatat că expunand la muzică o cultură de porumb și una de soia, acestea s-au dezvoltat mai bine. Tulpinile au fost mai rezistente și mai verzi decât două culturi similare care nu au ascultat muzică. Smith a explicat aceasta prin faptul că datorită energiei solare, activitatea moleculară a celor două plante s-a intensificat, iar termometrele așezate în apropierea plantelor au înregistrat o temperatură mai mare cu două grade Celsius.
Vestea acestor cercetări a stârnit un val de experimente în fosta URSS, Canada și alte țări fie americane, fie europene. Elpine a constatat că ultrasunetul stimulează procesele enzimatice datorită reacțiilor de oxidare.
Marz Measures și Pearl Weinberger de la Universitatea din Otawa au dovedit că ultrasunetele activează schimburile enzimatice și ritmul respirator al plantelor și semințelor.
Experiențe interesante au fost întreprinse de către Dorothy Retallack în 1968 la Denver, în care a demonstrat efectul muzicii asupra plantelor .
Interesul experimentelor nu s-a restrâns doar la acțiunea undelor sonore asupra regnului vegetal. Nenumărate domenii de investigare s-au deschis asupra unor realități încă necunoscute sau poate prea puțin cunoscute din regnul animal, ca și la om.
Spre deosebire de plante, animalele emit ele însele sunete. De aceea și influența sunetelor asupra regnului animal este mai complexă.
Unele specii de animale precum câinii și pisicile pot fi învățate să cânte și să urle melodios. S-au inregiztrat pe bandă magnetică mamifere acvatice care cânta, emit sunete melodioase .
Muzica este disciplină de bază pentru înțelegerea universului. Este cea fără de care nu îl poți înțelege nici pe Holderlin, nici ordinea supremă a universului. Muzica este oglindă a omului , spunea Iosif Sava în Prietenii muzicii, cu referire la George Călinescu în Principiile de estetică .
Note de călătorie în China face referiri bogate la muzică. Tot Călinescu remarca muzicalitatea prozei lui Sadoveanu, iar în Bietul Ioanide prin dr. Hargot făcea referiri la terapeutica muzicală.
Mai menționează muzica Divinei Comedii, cea a edificiilor arhitecturale, a culorilor lui Luchian, muzica universului.
Ideia în literatură este concretă, muzica inefabilă. Muzica acționează asupra forței motrice a spiritului, uman producând calm, sinceritate, elan pentru creație.
Preludiul în do minor de Vivaldi, Sonata nr. 3 pentru vioară de Mozart, Folie d' Espagne de Corelli, Aria în do major de Bach, menuetele lui Mozart, Bocherini , Lully sunt de adăugat .
-->
Comentarii
Respondenţii au fost rugaţi să precizeze şi titlurile acelor piese care îi calmează cel mai mult în timp ce conduc. Astfel, melodiile care calmează sunt:
ciclul de concerte "Anotimpurile" de Antonio Vivaldi
"Breakdown" (Jack Johnson)
"Someone Like You" (Adele)
"Yellow" (Coldplay)
"Landslide" (Fleetwood Mac)
Care este muzica ce determină şofatul agresiv şi pe cel calm
Beastie Boys şi Prodigy au fost desemnate grupurile cel mai periculos de ascultat în timpul conducerii automobilului, la polul opus aflându-se muzica lui Antonio Vivaldi, potrivit unui sondaj realizat recent în Marea Britanie.
Organizatorii sondajului i-au rugat pe participanţi să precizeze dacă atunci nd şofează comportamentul lor este afectat de muzica pe care o ascultă, informează nme.com.
Circa 60% dintre persoanele chestionate au răspuns afirmativ la această întrebare. Piesele care îi determină pe şoferi să accelereze şi să adopte un stil de şofat mai agresiv sunt, în ordine:
"Sabotage" (Beastie Boys)
"Firestarter" (Prodigy)
"To Be Loved" (Papa Roach)
"Stronger" (Kanye West)
"Preludiu în do diez minor" (Serghei Rahmaninov)