Ating liniştea pleoapelor ,
Îţi aşez pe iris albe petale.
Răspândesc lumina privirilor,
Topesc răceala ninsorilor.
Îmi aştern gândurile pe zile,
Un gând nu poate să respire,
Să-ţi mângâie pleoapele,
Iubirea mea în a ta privire.
Încerc să mai opresc timpul,
Sfidez frigul ce totul înnoadă,
Mă aşez și privesc răsăritul,
Acompaniată de o frunză palidă.
Par melancolică şi plăpândă,
Ochii văd iar o lume sumbră.
Ziua rece, ploioasă totul inundă,
Și timpul vine încet din umbră.

Comentarii
asteapta-ma, caci vin de graba


vreau sa te strang la pieptul meu -
fara rezerve, Nicoleta draga
sa te iubesc mereu, mereu...