Era...

 

 

într-o marţi şi era treisprezece când

am pus pensula jos. Era ultima pată

de roşu de pe “gard”.

Gardul meu.

E alb acum, tot. Aştept loviturile vieţii,

toate. Sunt pregătit. Am lăsat în spatele

gardului, câteva firimituri din mine.

Momeală?

Nu. Doar că eu am plecat (de acum)  

să mă citesc

pe mine

singur.

Adio eu mie.     

 

 

14.05.2014, ora 12,10’

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • va multumesc imbratisandu-va, o seara frumoasa, Marius

  • E alb acum, tot. Aştept loviturile vieţii,

    toate. Sunt pregătit." Oare suntem putem...? Frumos!

  • Şi ce daca era marţi şi 13 ? E o zi norocoasă ! Uite ce poezie ai scris ,cu siguranţă nu va fi "adio " cu tine! Felicitări!
  • Frumos!

Acest răspuns a fost șters.
-->