Eram un pom...

Eram un pom cu frunzele de aur

Şi fruntea-ncununată de lăstari,

Gustam arar din sâmburii amari;

Tăcerea lunii îmi era tezaur.

 

Mă-ngemănam cu fraţii mei arţari;

Nu bănuiam că-n penele-i de graur,

La umbra-mi poposea un minotaur,

Sedus de fructe cu esenţe tari.

 

N-ai cum să-ţi pui la înflorire scuturi,

Când sevele din tine se revarsă

Şi chiar de faci colecţie de şuturi

 

În resturi de tulpină-aproape arsă,

Nu ţi se sting din sfintele avuturi;

Lumina nu cunoaşte cale-ntoarsă.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulţumesc mult, doamna Lenuş!

    Mulţumesc, Maria Ciobotariu!

    Multţumesc, doamna Dorina, Mihai Arsene, Ana Ursu, Sofia Gavrilă! Preţuire pentru toţi!

  • Superb poem, felicitări!

  • Minunate versuri!

Acest răspuns a fost șters.
video al lui Ioan Muntean a fost prezentat
Acum 5 ore
Ioan Muntean a apreciat videoclipul lui Ioan Muntean
Acum 5 ore
Ioan Muntean a postat un videoclip
Acum 5 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 10 ore
Mai Mult…
-->