Erată la destin

Viaţa este un pelin

Stropi de soartă ce rodesc

Gustul cel scurs din destin

Şi doar clipe ce privesc

Peste timpul cel trecut

Peste starea de beţie

Când făceam ce n-aş fi vrut

Dar aşa a fost să fie.

Lungi semnale hoinăresc

La poarta ce tot prăvale

De din seară odihnesc

Peste noi sclipiri domoale.

Nu mai este timp de trudă

A rămas doar ea cenuşa

Timpului ce-i viaţa nudă

Până se deschide uşa.

Nu dori să ţi se-ntâmple

Ce adesea tot tânjeşti

Lasă dar trecutul între

Ce doreşti şi ce iubeşti.

Dar la ora de final

Când el timpul îţi stă-n cale

Cată tu acel pumnal

Şi te scapă de cea jale.

Căci ferice eşti oriunde

Numai să nu fie-n iad

Şi de poţi, adormi sub unde

Ce-s cântate doar de brad.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 55 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 55 minute
reflexii în sclavie (cybersonet CMXV) prin Cronopedia
Acum 55 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
1 oră în urmă
Mai Mult…
-->