Erezia ca alter ego

Totuşi de ce ar fi omul o casă Pe care o
termină de zidit moartea Dacă între noi
se lăfăieşte absurdul cel de toate zilele De
ce atunci când îngerii au laringită Proştii
fac vocalize cu Dicţionarul Drepturilor Omu
lui Dragostea rămânând un autoportret
ratat în doi Vai când moare un om Şi
Dumnezeu se sinucide puţin
Indiferenţa pradă a aproapelui nostru
Ne lasă iar rece O ce bere infernală
Ce melancolie spumantă
Doamne

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Frumos!
  • Suntem prea mulți, coane. Ne izbim

    unii în alții fără menajamente și

    spoiala de civilizație se ia 

    ca argintiul de pe telefoanele chinezești.

    Sărmanii conchistadori cărora le-or fătat sclavele prea mulți

    stau acum în cuburi de beton

    pe care nu le doreau incașilor

    iar samuraii nu mai au unde să-și țină săbiile.

Acest răspuns a fost șters.
-->