Eu nu adun


EU NU ADUN...


Eu nu adun în taina mea nisipul,
nici jocul ploilor din toamnă,
căci mi-ai promis cândva,tu visul,
ce l-am pictat,păduri...icoană.

Eram la margini de pădure,
pe-o vreme rece în risipă,
ce vremuri trec dar vor să-ndure,
oricare vorbă spusă-n pripă.

În toamna ta găsesc lumină,
n-o-mpinge patima patată,
ruptă-i din cer ființa-ți divină,
în dragostea ce ne-e dată.

Mi-e gândul ud,pământ sihastru,
năvală-i sufletul bătrân,
am marea mea,păduri, albastru,
dar sunt și valuri...ceață-n sân.

Eu nu adun,eu dăruiesc,
Îmi las atât, de-o amintire,
mă urc pe cer,plângând zâmbesc,
ce e frumos, e doar...iubire !

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->