Eu te privesc ...
(GV)
Eu te privesc în ochi
şi-n jur se şterg copacii,
sub zile încâlcite,
de alte depărtări,
au adormit în taină,
iubirea lor săracii,
s-avem iubito, pâine,
s-avem şi aşteptări.
Aş vrea să-ţi fiu eu cerul,
sub şuierat de vânt,
ce seara-l însenină
să-mi fie mie bine,
sub frăgezimea minţii,
să te rostesc cuvânt,
cioplind cărări cu paşii, din vise
citadine !
Eu te privesc, iubito,
din umbrele închise,
culori de îndoială, au obosit în noi,
în jur se şterg copacii,
de ale noastre vise,
luminile nu ard, am mai rămas ...
doar noi.

Comentarii