Exil

 

 

Atins în graba alergată de noroiul camerei

de gazare a timpului pierdut prin amintiri,

mi-am întors privirea.

 

Cerul era mai luminat.

Albastrul nopţii, era nins de şoapte.

 

Vorbeam cu tăcerea. Puneam la cale exilul de mine,

de trupul meu – marionetă pe scena vieţii manipulată

cu degetele minţii altora.

 

Simţeam că se apropie zborul.

 

Mă închid lor şi mă deschid sufletului. Ninge.      

 

 

02.12.2014, ora 21, 41’

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->