Fântânile câmpiei

Nu se mai scutură norii dincolo de solstiţiu,
Fumegă timpul desculţ pe drumuri,
Prin ierburi, nevăzute oşti de insecte
Vor devora câmpiile lăptoase de bobi.
Vin pe înserate caii nopţii,
Să pască stele pe marginea râului.
Cel ce soseşte pe drumurile verii
Iubeşte fântânile şi se spală de nelinişti
La umbra salcâmilor obosiţi.
Singur rămâne cu urechea în vânt,
S-aştepte femeia văzută prin grâu
Cu apă rece şi flori
Şi nu mai vine.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->