FII TEMPLUL MEU
Cerasela Jerlăianu
În candela iubirii ardem dorințe vii
Și-n viscolul tăcerii visăm în poezii,
Cuvintele se duc așa cum au venit
Pe un picior de vreme, în strigătul rănit.
Azi ține-mă de mână şi dă-mi iubirea ta,
Vorbeşte-mi rar, duios, dar nu te depărta,
Aruncă-mă în norul care adoarme luna,
Izbeşte-mă de stele să fiu cu tine una.
Fii templul fericirii în versuri înălțat
Și dorul dintre nopți de tine însetat,
Fii veșnicul iubit, fii prințul din poveşti,
Fii fericirea toată, fii zâmbetul ce ești!
Întinde mâna azi, fii darul meu divin,
Pământul să răsune de primăvară plin!
Fii nopții mele freamăt, fii adânciții zori,
Fii templul fericirii înalt până la nori!
Îmbracă-te-n senin şi du-te dă-le ştire;
Că pământeni suntem pe-a lacrimii iubire.
Când te întorci pe cale, fii prinț nemuritor,
Că soarele în piept arde ne-ndurător.
Comentarii
Mulțumesc pentru lecturare!