Dintre stânci răsare sfioasă,
Vântul o mângâie drăgăstos,
Îmi place al pădurii verde miros,
Este albă și atât de frumoasă.
Răsare dintr-o piatră stâncoasă,
Vine spre mine un prieten spinos,
Dintre stânci răsare sfioasă,
Vântul o mângâie drăgăstos.
Floare de colț, pură, luminoasă,
Vântul devine rece, zgomotos,
Am de mers câteva ore pe jos,
Rămâi pe munte, eu merg acasă,
Dintre stânci răsare sfioasă.

Comentarii
Un areal poetic interesant pentru floarea de colt.