Floarea vieții mele

1979361103?profile=original

Cea mai blândă și frumoasă,
Cea mai gingașă din flori,
E măicuța mea duioasă,
Ca un soare printre nori.

Precum vântul rupe-o frunză
Și o duce de la pom,
Tot așa și roata vremii
Depărtează om de om.

Orice plantă fără apă
Se va ofili curând,
Și mămica, de-i uitată,
Tot se va usca, plângând.

Când o ploaie drăgălașă
Udă-o floare încetișor,
Florea crește, se aprinde
Și se leagănă cu dor.

Tot așa o mama bună
Vizitată de-un fecior,
Își alină împreună
Nesecatul aprig dor.

Fără ploaie, fără apă,
N-o să crească nicicând flori,
Fără vorba dulce-a mamei,
Nu vom fi noi zâmbitori.

Tot iubind-o și stimând-o,
Viața noi îi prelungim,
Aducându-i fapte bune,
Sufletul îi mulțumim.

 

Imagine din Internet

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
1 oră în urmă
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
1 oră în urmă
Interviu cu Toamna la o cafea (1) prin Cronopedia
1 oră în urmă
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 2 ore
Mai Mult…
-->