Un vânt rotund dansează în pas ştrengar
Cu albele mirese de gherghinar.
Ascultă cum creşte melodic frunzişul,
Deschide flămând spre păsări luminişul.
E blândă lumina curge ca o coamă,
Pe fruntea nostră cu nervuri de toamnă,
Sigur, primăvara mareea şi-a pornit
Şi-un tânăr dor de viaţă în noi a înflorit.
Îşi suie suavele chemări tot mai sus
În carnea-n care ieri dorinţele-au apus.
La timpul din noi şi verdele de afară,
Frumoase mirese pomii inundară.
Te chem prin ploaia de sunet şi culoare,
C-o sete de viaţă toridă, ce doare.
Chiar dacă timpul cu mâna grea apasă
Pe-al clipei indecis hotar, ce ne pasă!
În suflet mai purtăm livezile bogate.
Hai, să culegem rămase, mere coapte!
Căci mâine poimâine prin flori vom fi trecut,
Ne-om risipi stingheri spre alt început.
Ducându-ne urma pe căi neîncercate,
Acolo unde iubiri renasc curate.
E numai o grea bănuită migrare,
Eterni călători prin evuri solare.
-->
Comentarii
Frumos!