Dă – mi mâna să păşim amândoi,
Fulgii de nea ning veseli peste noi.
Gerul desenează o pictură minunată,
Prin tainice simţiri de noi luminată.
Fulg după fulg ne mângâie chipul,
Nu mai vedem cum se împrăştie timpul,
Zăpada iubirii noastre să vină peste noi,
În seri fermecate ştiute de amândoi.
Luminate de zâmbetul iubirii nostre,
Stelele ard tăcute în nopţile albastre.
Se aude un murmur de calde şoapte,
Privesc sclipirea ochilor în noapte.
Dă-mi mâna în prima nostră iarnă,
Cerul, fulgii de nea tainic să cearnă.
Ninge, ninge cu ale nostre dragi trăiri,
Zăpada iubirii ne-a nins cu amintiri.

Comentarii
Fulg după fulg ne mângâie chipul,
Nu mai vedem cum se împrăştie timpul,
Zăpada iubirii noastre să vină peste noi,
În seri fermecate ştiute de amândoi.
Va multumesc !