Gând, fără cuvânt

 

În leagănul viselor mele,

în ochii Tăi limpezi,

văd numai flori de lumină !

De ce Te iubesc,

Dumnezeu din veci

şi OM prin trup şi fire?!...

De ce numai lângă Tine, mi-e bine?!

Te aştept pe aripile gândului,

Tu -să mă prinzi în braţe,

Eu - să-ţi sărut făptura Divină!

 

În palatul sufletului meu,

pe albastru drum

în marea caldă,

albastră şi imensă a fericirii,

aud concerte Divine!

Te cântă marea!

E… simfonia iubirii!

“Iisuse, slavă şi mărire Tie!”

 

Spre Palatul Nemuririi,

văd cum doruri nesfârşite,

în argintate nave,

trec din una-n alta-n zbor!

Văd tumulturi de alte iubiri,

pe albe spume de nor!

 

Pe căi cu coame albe-n vânt

prin a cosmosului strălucire,

pe blândele unde,

văd un cor de mucenici

plutind pe luciul lor,

cu mare îndrăznire.

 

Văd cum mi se alungă

gustul suferinţei,

de tot ce mă frămăntă,

şi îmi închide rana vie

din inima plăpândă!

 

E vestea “mântuirii”

a tuturor noroade,

prin Cuvântul Veşniciei,

ce aduce multe roade.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Cu multa stima si prietenie

  • Multumesc, Draga Prietena, cu recunostinta pentru atentia acordata, D1939365565?profile=originalumnezeu sa va implineasca toate dotintele! Doamne ajuta!

  • Superbe versuri de iubire!Minunata poezie!Felicitari

  • Multumesc scumpete, sa fi iubita de cel drag,  Doamne ajuta!

  • Minunate versuri...Felicitări!

    Cu prietenie Lenuş

Acest răspuns a fost șters.
-->