În leagănul viselor mele,
în ochii Tăi limpezi,
văd numai flori de lumină !
De ce Te iubesc,
Dumnezeu din veci
şi OM prin trup şi fire?!...
De ce numai lângă Tine, mi-e bine?!
Te aştept pe aripile gândului,
Tu -să mă prinzi în braţe,
Eu - să-ţi sărut făptura Divină!
În palatul sufletului meu,
pe albastru drum
în marea caldă,
albastră şi imensă a fericirii,
aud concerte Divine!
Te cântă marea!
E… simfonia iubirii!
“Iisuse, slavă şi mărire Tie!”
Spre Palatul Nemuririi,
văd cum doruri nesfârşite,
în argintate nave,
trec din una-n alta-n zbor!
Văd tumulturi de alte iubiri,
pe albe spume de nor!
Pe căi cu coame albe-n vânt
prin a cosmosului strălucire,
pe blândele unde,
văd un cor de mucenici
plutind pe luciul lor,
cu mare îndrăznire.
Văd cum mi se alungă
gustul suferinţei,
de tot ce mă frămăntă,
şi îmi închide rana vie
din inima plăpândă!
E vestea “mântuirii”
a tuturor noroade,
prin Cuvântul Veşniciei,
ce aduce multe roade.
Comentarii
Cu multa stima si prietenie
Multumesc, Draga Prietena, cu recunostinta pentru atentia acordata, Dumnezeu sa va implineasca toate dotintele! Doamne ajuta!
Superbe versuri de iubire!Minunata poezie!Felicitari
Multumesc scumpete, sa fi iubita de cel drag, Doamne ajuta!
Minunate versuri...Felicitări!
Cu prietenie Lenuş