Cad, din cer, picuri de dor când nu sunt acasă.
Îmi plimb gândurile în sus şi în jos, cu palmele căuş,
să-i strângă, să mă încălzească când vine peste recele
din oase, să simt iarna la gura sobei deşirând poveşti
(s)toarse strâns, îmbrăţişate de suflet.
09.12.2014, ora 13, 43’

Comentarii
multumesc din suflet Gabriela, o seara minunata, Marius