E seara gândurilor mele...
Când totu-n jur e searbăd gol și trist,
Mai rup din cer o plapumă de stele
Imaginându-mi că nici nu mai exist.
Imi învelesc cu ea și gândurile toate
Sperând de ele tainic să m-ascund
Și fericit să fiu măcar pentru o noapte
În marea viselor adânc să mă scufund.
Mă rup de tot fugind de-această viață
În lumea aceea fără de-nceput,
Un gând hoinar mi-apare-acum în față
Și mă-mpresoara cu al său tumult.
E gândul tău de dagoste eternă
Ce mi-ai jurat-o-n fiecare zi,
L-ai rătăcit în ziua aceea ternă
Când ai plecat și ai uitat să vii.
Caprar Florin
sursa foto - internet
-->
Comentarii
Multumesc frumos doamna Emilia Popescu Rusu
... gând şi metaforă!
Multumesc frumos doamna Lenus !
Minunate versuri...Felicitări!
Multumesc frumos doamna Maria Niculescu !
Multumesc frumos doamna Maria Calinescu !
Profunde versuri!!
Lecturat cu plăcere, prieten drag!
E gândul tău de dagoste eternă
Ce mi-ai jurat-o-n fiecare zi,
L-ai rătăcit în ziua aceea ternă
Când ai plecat și ai uitat să vii.....sensibilitate, vibratie, muzicalitate...o primavara frumoasa...
Multumesc frumos doamna Ion Rodica Nicoleta ! Ma onoreaza cuvintele dumneavoastra.
un poem minunat! La fel ca toate celelalte... ce frumos spuneti adevaruri in cuvinte...un adevarat poet.