Gânduri de toamnă

Curg amorţite sentimente

Pe raza soarelui domol

E toamna ce adoarme chiar cuminte

Lăsând arome de un gust amăgitor.

Aburul vieţii e confuz

Ea moartea ne-mpresoară

Dar va învinge aerul difuz

Pe care ea natura îl măsoară.

Berzele au uitat sa mai străpungă

Nemărginirea timpului demult

Stau lângă noi ca să ne ungă

Durerea de el timpul cel pierdut.

Renunţ la atmosfera calmă

Azi mă transform într-un vulcan

De teama rătăcirii dau o iamă

În el trecutul cel pierdut mai an.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->