Ghiocelul
L-am găsit mic și firav
Sub o frunză de arțar,
Nu era mod să-l mai scap;
Trebuia să-l dau în dar.
L-am rupt cu mică plăcere;
El a lăcrimat în fir.
M-am simțit într-o durere...
Era motiv să mă mir ?
L-am strâns cu grijă la piept
Și l-am dus timid acasă.
N-aveam răbdare s-aștept;
Voiam mărțișor pe masă.
*
Mama intră în odaie
Și mă vede surâzând.
Obrajii mi-ardeau văpaie,
Nu știam cum s-o surprind.
M-am apropiat de ea
Și de gâtu-i subțirel,
Prins în firul de betea,
I-am legat un... ghiocel.
ION PĂRĂIANU
-->
Comentarii