Sunt doar un scrib
şi nu vin din latină,
nici din franceză,
eu sunt dinainte de a fi
şi
nici măcar după dictare de trăiri, de stări nu pot
să mai ţin degetele strânse, să culeg, să scriu, să desenez...
Am obosit cu alergări de clipe şi pieptul sare ca nebunul
când mi-e somn, acum, o fi venit astenia mai devreme
să mă trezesc în câmp de flori
şi susur de izvoare
şi muguri pe crengi să cânte
zbor de aripi peste timp, la copacul meu să dea în rod,
vi_
şi_
ne ascultăm şovăitul din şoapte peste deal cu dor de sânge, de cerneală
scrijelită-n urme pe cer. Ce dacă s-a uscat? E dulce şi e amar sau acrişor
gustul păstrat în cămara din toamna mea trecută prin toate anotimpurile tale.
Te aştept Suflet al meu să vi
cât încă mai am pe mine haine de trup,
să nu fiu gol
îndeajuns
de gol.
Nu sunt bun nici măcar de aruncat...
10.02.2016 ora 12,40’

Comentarii
multumesc din suflet Lenus, o seara asa cum ti-o doresti, Marius