Călătoresc mereu printr frunzele căzute,
gândurile în sufletul meu sunt acum mute,
Vântul dansează frumos din ram în ram,
pe masă din curte nuci și multe gurtui am.
Printre rânduri scrise toamna o întâlnesc,
deschid ferestra larg și pe geam privesc,
Perdelele toamnei țesute de culori umbrite,
vântul călătorește printre frunze adormite.
O petală pleacă, rămâne doar o amintire,
este mai întunecată și rece a nopții privire,
Cântă toamna și printre ramuri iar trece,
pe la geamurile mele numai ploaia tace.
Pe lângă ramuri pleacă repede alta toamnă,
lăsă pe Pământ o amintire într-o altă haină,
Pe geam privesc și văd bine... un trecător,
privește mai atent al frunzei frumos zbor.
Copacii triști crengile toate încet le apleacă,
vântul la geamurile mele nu vrea să tacă,
Îmi plouă iar printre gânduri multe toamne,
încet printre ramuri schimbă alte haine.
A înbătrânit repede în grădină altă toamnă,
nu mai încape deloc în a ei colorată haină,
Și umbra unei zile mai reci cheamă alt apus,
vântul se odihnește liniștit , a oprit dansul.
-->
Comentarii