HORIA ZILIERU

 

 

 

Frumoasa Doamnă, Limba Românească,

prin oarbe rădăcini cu val şi spumă

în ape stinse trupul meu strein,

urmându-l văpăia şi umbra lactee.

 

Eu fi-voi numai lanţul celălalt,

cu apa şi nisipul giulgiul cald

în care roza nu e cunoscută

peste uitaţii idoli la o vamă.

 

Deschide-mi în pupila muribundă

o mare-moartă de polenuri sfinte

peste valuri iluzorii

ca un mormânt cântând în ierbi păcatul.

 

În nunţile cu sfinte suferinţi

închid amanţii astrului pierdut

de îngeri cu deschisele aorte

sub cerul spart, ca un gheţar în chin

pe golgotha de carmin -

Frumoasa Doamnă, Limba Românească.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie : Astalia,

Editura Junimea, 1976

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->