Poate am să uit câteodată să-ţi zâmbesc,
Plecată prin întunericul din mine.
Ai să mă ierţi, tu ştii cât de mult eu te iubesc,
Şi atunci când îţi pare c-am uitat de tine.
Poate pierd uneori drumul spre inima ta,
Pierdută-n deznădejdea gândurilor rele.
Tu ai să mă ierţi şi atunci, ştiu că poţi ierta,
Iubirea să-mi vezi sub pleoapa privirii grele.
Poate spun vreodată cuvinte amare,
Innecată-n vârtejul furiilor mele.
Ai să mă ierţi şi atunci, chiar dacă te doare,
Tu îmi auzi iubirea dincolo de ele.
Omul meu, iubitul meu ştiu uneori ţi-e greu,
Cu tine învăţ, descopăr iubirea mereu.
De nu îmi spui, eu ştiu cât mă iubeşti,
Chiar şi atunci când tu cu tăcerile-mi vorbeşti.
Poate am să uit câteodată să-ţi zâmbesc,
N-am să pot uita niciodată cât te iubesc.
-->
Comentarii
Frumos poem!
O poezie elegantă, delicată, scrisă cu vârful sufletului...
Felicitări!
.
Aurora, cu drag