IARNĂ ȘI FURTUNI KARMICE

Pe ponorul singuratic
A-nceput să ningă iar
Noaptea cade enigmatic
Pe hotar
Înălțând o scară lunii
Să coboare peste albul singuratic
Viscol alb în dans sălbatic
Trena lui i-o poartă-n urletul fieratic
Lupii-n haite firoase în Gerar
Prin omătul de cleștar
Strălucind sub clar de lună
Ei dau buzna-n nopți haine
Sub eclipse, pe la stâne.
Colo jos în scocul morii
Pe sub copcă, printre țurțuri
Valurile încătușate
În sărutul iernii aprig
Tânguiesc pe roata morii
Și se zbuciumă amarnic.
Din înalt Roșia lună cu obrazu-i fantomatic
Își ascunde ochiul fatidic
Cu fâșiile cernite din veșmântul rupt al sorții
Magnetismul său malefic
În eclipsă printre stele, trasând magic
Vrăjitor pe cerul sorții
Tulbură pe astrogramă fluxul Karmic.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulțumesc doamna Lenuș!

    Mulțumesc domnul Vladimir Nichita!

    Mulțumesc doamna Pop Dorina!

  • Minunate versuri....Felicitări! ♥️

  • Frumoasa poezie... felicitari, Maria !
    851996130?profile=RESIZE_710x

  • Mulțumesc Aurelia!

Acest răspuns a fost șters.
-->