Iarnă nărăvaşă

Îmbufnată şi golaşă

Şade iarna pe-un pripor.

Plăpumioara ei gingaşă

Tremură într-un răzor.

 

Că din groasă cum era,

Mai acum vreo două zile

A rămas ca o perdea…

Ici şi colo albe file!

 

Soarele îi face semne

Dintre nori morocănoşi,

Iar pe-o streşină de lemne

Cântă doi sticleţi voioşi.

 

Dar eu zic: nu vă grăbiţi

Să lăsaţi cojoacele!

Nu vă luaţi după sticleţi

Că n-au trecut babele!

 

Iarna asta nărăvaşă

O să-şi facă mendrele.

Cât o fi ea de golaşă,

N-o sperie razele!

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->