Cu toamnele plecate pe sub suflet
se-ntorc cocorii prin magnolii reci,
adăpostind în cochilii de tunet
frunzişul pângărit de sub poteci!
Grădini zâmbesc de sub mătănii stinse
adulmecând sub lungi poveşti pieirea,
din bulbi de rouă veşnicii prelinse
se-agaţă-n rugi îngenunchindu-şi firea.
Un mag îmbracă pe sub giulgi iertarea
crestând sub aripi cruci de patimi mii,
şi pe mormintele de flori aşează marea
cu valuri ninse-n ierni de păpădii!
Comentarii
Frumos!
Mulţumesc frumos pentru comentarii Bota Claudia şi Lenuş Lungu!Mersi frumos pentru plăcerea lecturii tuturor!
Minunat portret al iernii !
”Un mag îmbracă pe sub giulgi iertarea
crestând sub aripi cruci de patimi mii,”