imn închinat femeii
am adunat în suflet temple,
să te-așez, femeie,-n ele,
ca lumea să te contemple
sub vraja ploilor de stele.
sub arginturi de zăpadă,
chipul tău eu mi-l apropii
ca o lume să te vadă,
în marama dulcii rochii.
peste geana înserării,
sub arcada frunții tale,
trec fiorii cugetării,
chipul tău în tonuri pale.
și sub bolta ta de vis
ochii tăi atunci când treci,
se aprind-n cer deschis
și ca marmora de reci.
ești și dragoste și floare,
căzută din cer senin,
ești ființa pentru care,
eu cu dragoste mă-închin.

Comentarii