Inima, un semn de carte?

[Ada Nemescu]

Stau cu sufletu-n atele, zorii duşi sunt la culcare

Remuşcări mă prind ca-n clește, muşcătura lor cât doare!

 Locu-mi hărăzit sub soare parcă-i umbră de neşansă

 Care clatină-n surdină siluete prinse-n transă

 

 

Ochii stinşi nu au culoare iar retina-i otrăvită,

 Raza tainică din suflet de lucire-i văduvită.

În surâsurile-amare, coajă arsă şi sălcie

Străjuiesc buzele mute ce-au uitat de bucurie;

Stârnit, viscol din alţi timpi amintirea îmi destramă

 Clipa vie de acum parcă-i rouă pusă-n ramă

Chinuri cu săgeţi se-mplântă în a dorului făptură

 Un poem de Minulescu i-aş fi hărăzit armură

 

 

Visul meu ar sta cuminte de nu l-ar lovi fiori

Născociţi de neîncrederi ochi în mistice culori

 Grote tainice şi grele de-nţelesuri sângerânde

Despărţiri şi-altfel de morţi ard aducerile-aminte;

 

 

 Geană-şi oglindeşte cerul în fântâna tinereţii

Ce povară-i suferinţa dulce-n cântece! poeţii

de sub tâmplă şi din palme născocesc rime, iar norii

scame albe-n pufuri moi, ard sentimente iluzorii;

Nu-i semnată nemurirea într-o carte-a vieţii roasă

Streaşina cerului astăzi greu de-atins este frumoasă

Ghimpi sub tălpi, pietrişuri arse paşii tandru îmi sărută

 Iele bune, iele rele îmi păzesc privirea mută...

 

 

 Când ora trecerii prin noi către un liman dorit

Este cânt de greieraş cu arcuşu-i prăpădit...

Zorii se vor naşte mâine ca să-mi vindece din răni                 

Amintirile s-or cerne, lin se vor ivi cărări

Locu-mi hărăzit sub soare parcă-i umbră ne-ndulcită

Viața asta ca o scenă din demult mi-e hărăzită

Sunt duși zorii la odihnă, sufletul zace-n atele

Ce nevoi, ce ne-nțelesuri străjuiesc visele mele?

 

[Ioan Muntean]

[Ada Nemescu]

Domnule  CARACAS MIRCEA FLORIN , prietenia dumneavoastră mă onorează, avem amintiri comune atât de speciale!

M-ați copleșit! pictura este tot a mea, mulțumesc pentru tot...

Considerație!

[Ada Nemescu]

 Daniela Vîlceanu  mulțumiri aDa

[Ada Nemescu]

 Florin Alex Petrache 

mulțumesc, prietenia și asemănarea stilului (cum spui...) mă onorează

[CARACAS MIRCEA FLORIN]

https://www.youtube.com/watch?v=x463zoWpiVI

[CARACAS MIRCEA FLORIN]

https://www.youtube.com/watch?v=UB7yPSm0oZ8

[CARACAS MIRCEA FLORIN]

Romanţa iubirii

Inimă, ciutură spartă,

cui mai duci apă la poartă

dacă nimeni nu mai trece

să-ţi soarbă din apa rece;

apă bună de descântec

de la ochi până la pântec?

 

Inimă, ciutură goală,

cine te spoi cu smoală

şi te puse în ogradă

nimeni să nu te mai vadă

ca să-ţi mai cerşească apă

când de sete gura-i crapă...

 

Inimă, ciutura mea,

dă-mi să beau, dar altceva,

că-apa rece ţi-au golit-o

toţi cei care ţi-au sorbit-o

Dă-mi ce mi-ai păstrat doar mie:

Dă-mi un strop de apă vie!

Dă-mi ce mi-ai păstrat doar mie:

Dă-mi un strop de apă vie!

https://lyricstranslate.com

[CARACAS MIRCEA FLORIN]

Stârnit, viscol din alţi timpi amintirea îmi destramă

 Clipa vie de acum parcă-i rouă pusă-n ramă

Chinuri cu săgeţi se-mplântă în a dorului făptură

 Un poem de Minulescu i-aş fi hărăzit armură....

SPLENDID POEM DE IUBIRE 

[Daniela Vîlceanu]

Felicitări!

[Florin Alex Petrache]

Imi place mult!

Mai ales ca se aseamana cu stilul meu

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]