O mie de gânduri roiesc în capul meu precum un carusel,
Idei ce vin și pleacă, mă simt agitată, când noaptea se coboară.
Nici nu mai știu a câta noapte e când la miezul noptii
Inspirația mă bântuie până la răsăritul soarelui.
Sufăr de insomnie, mi-e dor să dorm și totuși.....
Somnul nu vine.
Alerg prin pagini și caiete după o crampeie de cuvânt
Mână scrie fără încetare, iar mintea îmi e plină de oroare.
Se ivesc zorii, gândurile se risipesc precum fumul de țigară
Privesc foaia de hârtie, prea multe idei, cuvinte....
Însa somnul nu mai vine...
Katherina Andreescu

Comentarii
insomnia este drumul cuvintelor spre poem, este lacrima sufletului neimpacat de durere si de necunoscut, e calea inspiratiei si lumina din intuneric, acolo unde se naste cu adevarat poemul, ca itnr-un cuptor de idei, un gand prelucrat pana ce devine miraj si stralucire eterna. Mi-a placut... Felicitari!