La o mare întreprindere din Bucureşti, conducerea vrea să angajeze un director tehnic cu rang de director adjunct. Anunţul a fost postat şi s-au prezentat mai mulţi candidaţi.
Directorul general, aşezat comod la birou, roagă secretara să introducă primul candidat.
Citind C.V.-ul candidatului: numele: Popescu, domiciliul: Ploieşti, vârsta..., studii: Universitatea Politehnică din Bucureşti, Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice. Masterat în Management Internațional la Wurzburg în Germania.
– Mda... Şi dacă vă angajăm vă mutaţi în Bucureşti?
– Nu pot, am doi copii la şcoală şi nu pot schimba şcoala la mijlocul ei. Dar am maşină şi fac naveta.
– Postul este de director adjunct şi trebuie să fiţi mereu în preajma întreprinderii, mai ales că eu plec des în delegaţii. Îmi pare rău.
Intră al doilea candidat.
Numele: Ionescu, domiciliul Bucureşti, vârsta ..., studii: Universitatea de drept, economie şi ştiinţe Marseille, Franţa, înălţimea: 1,60 m.
– Domnule Ionescu, noi avem în întreprindere 4 000 de angajaţi şi un conducător e bine să fie mai înalt, mai impunător... Îmi pare rău.
Intră alt candidat.
Numele: Mateescu, studii: Facultatea de Geologie şi Geofizică.
– Îmi pare rău, noi căutăm un cadru tehnic pe profil mecanic.
– Domnişoara secretară, cheamă, te rog, alt candidat!
Nume: Voicu, studii: Facultatea de informatică, Iaşi.
– Domnule Voicu, noi avem nevoie aici de creativitate, de imaginaţie. Încercaţi să faceţi un exerciţiu de imaginaţie.
– Da, eu imaginaţie am, că zicea şi unchiul meu din Minister că nu mă întrece nimeni la inventat lucruri noi.
– Cum se numeşte unchiul dumneavoastră din Minister?
- A, nu, a spus să nu-i pronunţ numele să nu se creadă că este nepotism. Dacă reuşesc, să fie pe meritul meu. Numele vă este cunoscut, v-a ajutat şi pe dumneavoastră să ajungeţi director.
– Domnişoara secretară, copiază, te rog, actele domnului.
– Şi totuşi cum se numeşte unchiul?
– Care unchi?
– Cel din Minister.
– Nu am niciun unchi în Minister, n-aţi cerut să fac un exerciţiu de imaginaţie?
– Ne pare rău, secretara îmi spune că avem foarte mulţi informaticieni. Bună ziua!
Un alt candidat bagă capul pe uşă.
– Poftiţi, luaţi loc. Noi aici avem nevoie de oameni oneşti, curaţi şi să spună adevărul în faţă. Apropo, v-aţi şters pe picioare pe covoraşul de la intrare?
– ... bineînţeles.
– Îmi pare rău, la intrare nu este niciun covoraş. Bună ziua!
– Domnule Director, mai este un singur candidat.
– Să intre!
– Tinere te-am urmărit din prima zi de când lucrezi la noi. Eşti muncitor şi perseverent. “Perseverenţa este răbdare concentrată” cum a spus Thomas Carlyle. Ai avut ambiţia să termini facultatea şi ai terminat-o. Chiar dacă în şapte ani. Chiar după două luni din simplu angajat, ai avansat şef de secţie şi apoi după şapte luni, inginer şef. Acuma, pentru că nu am găsit pe nimeni care să corespundă, te angajez pe post de director adjunct şi poate, cine ştie, mâine, poimâine... îmi iei locul.
Felicitări!
– Mulţumesc, tată.
-->
Comentarii
Mulţumesc!