Irinei, după 8 ani
Eu nu mai am chenar negru
mi s-a terminat negrul din călimară
din tubul stors pe masa mea de pictură
uite fac un desen în cărbune
eram la cimitir, între pomi şi plante hrănite de seva vieţii
de amintirea morţilor
se vorbea despre ea, Irina
era cea mai frumoasă
cea mai iubită între morţi
fetele au plâns
au rupt tacerea cu un cântec
plin de cuvinte triste
şi ea dansa pe cer
îi crescuseră pene ca să se ridice peste noi
dar nimeni n-a văzut-o
pentru că nu am adus chenar negru
au rămas în urmă doar culorile vieţii
rodia de la intrarea în cimitir
semnătură tatălui pe peretele de piatră
cuiele bătute în nori
de paşii ei diafani
ireversibili.
AG - mixed media, desen: Alexandra Manzari
-->
Comentarii