Nu ştiu în ce viaţă apusă, prezentă sau viitoare,
s-a născut iubirea, dar te-am găsit aflându-mă
în paleta toamnei mele fără culori.
(Am cules flori şi ramuri picurate
de nicăieri în nonculori, în alb şi negru.)
Am pictat în nuanţele de gri ivite din singurul roş’ ţâşnit
din mine, de undeva din cord, cred, dar nimic nu era complet.
Am întors pânza cu josu-n sus
şi am zărit paseri cu aripi ce-şi desenau
zborul, pe cer, tot. Erai tu. Sufletul. Iubirea.
Tabloul meu albastru.
18.10.2014, ora 14,54’

Comentarii