Crizantemele triste mă veghează,
toamna în grădină mereu pictează,
Stelele nopții au umplut tot cerul
frunzele vesele își iau toate zborul.
Crizantemele triste mă veghează,
deseori citesc noaptea, sunt trează,
Ascult al toamnei frumoase simfonii
aleile din parc sunt triste și pustii.
Crizantemele triste mă veghează,
vântul la geamuri mai tare oftează,
Se apleacă ramurile triste și obosite,
de toamnă sunt iar toate stăpânite.
Crizantemele triste mă veghează,
după toamnă știu bine ce urmează,
Copacii își leagănă toată întristarea,
s-a întunecat încet, încet toată zarea.
Crizantemele triste mă veghează,
toamna în suflet mereu ceva notează,
Soliile toamnei cutreieră tot Pământul,
pe pagini albe călătorește cuvântul.
-->
Comentarii
Romanţa crizantemei de aur
crizantema - regina de toamnă