În zile de demult eu te-am lăsat
Pierdut la marginea uitării,
Înfășurat doar într-un gând curat
Și-atunci când vremea înserării
Va veni, o să te iau cu mine
Și-o să te duc în dreapta lume,
Ca un bagaj de amintiri de bine
Sfidând ale vietii cutume.
Că pe Pământ noi n-am avut noroc,
Si totul ne-a fost împotrivă
Am fost uniți doar suflet la un loc
Purtați de-a sorților derivă.
Dar chinul se va termina curând,
Vom fi doar suflete rebele,
În drumul lor prin galaxii zburând
Și-și scriu iubirea lor în stele.
Ca astrologii-n ele să citească,
Să spună-ntregii lumi de noi,
Că n-am trăit iubirea pământească,
Dar vom trăi-o dincolo de nori.
Căprar Florin
-->
Comentarii
Multumesc frumos doamna Emilia Popescu Rusu !
Multumesc frumos doamna Ion Rodica Nicoleta !
Multumesc frumos domnule Sprincenatu Dan !
Un poem care te face să crezi... iubirea-i şi dincolo de zare.
ca n-am trait iubirea pamanteasca, dar vom trai-o dincolo de noi... Ce frumos spus, cautati continuitatea iubirii promise, ca pe o continuare a vietii spiritului nemuritor...Felicitari!
Ca astrologii-n ele să citească,
Să spună-ntregii lumi de noi,
Că n-am trăit iubirea pământească,
Dar vom trăi-o dincolo de nori.
Dincolo de nori visele devin realitate....