d-nului Mihai Toma care m-a întrebat
dacă sunt îndrăgostit și mi-a fost teamă
să nu se prăpșdească de curiozitate,
pentru că trebuie să recunosc, mi-e drag
de limba lui ascuțită când o poartă așa, mai într-o ureche
iubita mea e ca o oală rotundă, din lut,
făcută la roată descântată cu sămânță de măiastră
și arsă-n cuptor de gânduri pătimașe...
înlăuntru ei crește iarba
și-o poiană cu salcâmi înfloriți
prin care mă plimb în zilele pustii,
cercetînd izvorul...
iubita mea iși ține toate dorurile
învelite în năframe albe, chitite cu taină și lacrimi,
păstrate în turnuri de veghe,
prin cămări de așteptări întristate de nerăbdare...
în cuferele de aramă ferecate-n tăcere,
și păzite cu zburători și luceferi...
din iubita mea beau vinul negru
când sosesc pe la marginea codrului iarna,
ostenit de atâtea îndurări viscolite...
acolo, în ținutul armăsarului negru
doarme copilul pădurii, sub frunze,
pe așternuturi înmiresmate cu iarba fiarelor,
vegheat de cățelul pământului...
m-a așteptat de la facerea lumii
și-acum îmi zâmbește
a primăvară cu stele-n frunte.
hai să poposim amăndoi la dospit,
în iubita mea
ca o oală rotundă, din lut.
-->
Comentarii
O!!!! Câtă frumuseţe!!!! O poezie bogată în imagini care mă aruncă într-un timp de început, simţi cumva sălbăticia naturi dincolo de vers, o libertate a omului dezlegat şi totuşi legat de sentimentele lui...
Felicitări!
Adriane, iubita ta îţi e hărăzită, dar eu în locul ei aş lua-o la fugă... Înţeleg bine şi versul alb, dar chiar şi el are nişte limte: dacă folosec punct, virgulă păi şi propoziţia o încep cu literă mare! NU mai vorbesc de diactritice! Acest spaţiu internistic nu e loc de ciorne - acolo poţi să scrii orice şi oricum, că vezi tu şi cel mult încă 1-2 persoane. Aici vedem mulţi... Nu mă luam de tine, dar în general cuvinte cheie ca "iubire", "trup" şi altele de genul, aflate în titlurile înştiinţărilor mă fac să deschid postarea...
Nu e nici o confuzie, d-nul Contu e pus de-o parte, dar mai pretentios, de... deci mai mult de lucru... Tu in schimb esti ca mine, lipsit de pretentii si de prejudecati... E doar un mod de ati multumi pt. preocupare si pentru ca mi-ai oferit ocazia... Chestia asta ti se datoreaza pentru ca mi-ai pus intrebarea si m-ai facut sa ma gandesc la problema... Sti... santem o mana de oameni pe aici... si e bine ca ne zgandarim unul pe altul, ba chiar as fi de parere ca santem prea rezervati... dar nu e bine sa luam lucrurile prea personal... Sa ramanem la ideea de tachinari amicale... Principial, indiferent de duritatea luarilor de pozitie, care repet, sant mult prea botezate pentru gustul meu... Prefer sinceritatea, fie ea si a momentului, indiferent daca voi fi nevoit sa-mi pun cenusa-n cap vreodata.... Cu alte cuvinte prefer o opinie sincera, lipsei acesteia...