Jocuri de cuvinte - adevăr
Geografie lingvistică
Adevărul
Moto: „Imuni la sfaturi şi porunci,/ Sunt unii care, scrupuloşi,/ Spun adevărul doar atunci,/ Când recunosc că-s mincinoşi.” (Momentul adevărului, de Mihai Batog-Bujeniţă, din Adevărul şi minciuna, 2011)
Suntem nevoiți să scriem despre adevăr, acea concordanță între cunoștințele noastre, spusele sau scrierile noastre și realitatea obiectivă, oglindirea fidelă a realității obiective în gândire, cele spuse sau vorbite. Adică este ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate.
DEX '09 (2009) prezintă etimologia „lat. ad + de + verum”. Adică am moștenit cuvântul din combinația latină ad, „la”, + dē + vērum, „realitate, fapt”, substantivare a neutrului lui vērus, „adevărat”. Comparați cu spaniolele de veras, de a de veras, „adevărat”.
În diferite limbi adevăr se traduce prin:
֍ adevăr în română;
֍ ageltaca în kotava;
֍ akikat - ақиқат în cazahă, aqıyqat - акыйкат în chirghiză, haķiķat -ҳақиқат în tadjică, hakikat în indoneziană, malai, tausag și turcă, hakykat în turcmenă, ḥaqīqa - حَقِيقَة în arabă, haqiqat în uzbecă, haqīqat - हक़ीक़त în hindusă, haqiqat - حقیقت în persană, haqīqat - حقیقت în urdu, heqiqat în zazaki, həqiqət în azeră, hôkikôt - হকিকত în bengaleză, xäqiqät - хәҡиҡәт în bașchiră (în final din arabicul ḥaqīqa - حَقِيقَة, „adevăr, realitate”);
֍ alítheia - αλήθεια în greacă, jalìssia în griko (din grecescul antic alḗtheia – ἀλήθεια, „adevăr”);
֍ belá în palenquero;
֍ bosémbo, bosɔ̂lɔ în lingala;
֍ cimi în songhaï koyraboro senni;
֍ csacsipé, csácsipé, hálfé csimén în țigănească:
֍ čšmartutʿyun - ճշմարտություն în armeană;
֍ čyn - чын în mari, ćyn – чын în udmurtă;
֍ duohtavuohta, duođalašvuohta în sami de nord;
֍ edalet în zazaki;
֍ egia în bască;
֍ emes - אמת în idiș, emét - אמת în ebraică;
֍ fírinne în irlandeză;
֍ gerçek în turcă (din turcicul otoman gerçek - كرچك, „adevărat, actual, real”, din vechile turcice anatoliene girçek, „adevărat”, girtü, „adevăr”, din proto-turcicul * kẹr-tü);
֍ gwir în velșă, gwirionez în bretonă;
֍ haki, ukweli, kweli, sapvuzi în shingazidja;
֍ igazság în maghiară (din igaz, „adevărat”, + -ság, sufix de formare a substantivelor);
֍ ilumoorsuseq, sallusuissuseq în groenlandeză;
֍ iscina - ісціна în bielorusă, istina - истина în bulgară, rusă, sârbă și sârbo-croată, istina în bosniacă, istyna - істина în ucraineană, vistina - вистина în macedoneană (în vechiul slavonic bisericesc istina - истина, din *jьstina, din *jistъ);
֍ jinsil - 진실 (眞實) în coreană;
֍ kaa pɨt - ការពិត în khmeră;
֍ kebenaran în indoneziană;
֍ kharā - کَھرَا / खरा în hindustani, kharā - ਖਰਾ / کَھرا în punjabi, khare - खरे în marathi, kharũ – ખરું în gudjarati, khor - খৰ în assameză, khôra - খরা în bengaleză, khôra – ଖରା în oria, کرو / खरो în sindhi (din maharastri Prakritul khara - 𑀔𑀭, din sanscritul khára - खर, „aspru, dur, solid, ascuțit”);
֍ kwaam-jing - ความจริง în thai;
֍ kx’am în nǀu;
֍ patiesība în letonă;
֍ praŭda - праўда în bielorusă, pravda - правда în bulgară, rusă și ucraineană, pravda în cehă, slovacă și slovenă, prawda în poloneză și în sorabă de sus, prowda în sileziană (din vechiul slavic de est pravĭda - правьда, din proto-slavicul *pravьda, derivat din proto-slavicul *pravъ, vezi právyj – пра́вый, „adevărat”, plus un sufix neclar);
֍ rastî - ڕاستی în kurdă;
֍ resnica în slovenă;
֍ sac - सच în hindusă, sac – سچ în urdu;
֍ sandhed în daneză, sannhet în norvegiană, sanning în suedeză, sannleiki în feroeză, sannleikur în islandeză;
֍ sáni-kh în tsolyáni;
֍ shinjitsu -真実 (しんじつ), shinsō -真相 (しんそう), jittai - 実態 (じったい), jijitsu - 事実(じじつ), hontō – 本当 (ほんとう) în japoneză;
C uvântul adevăr în diferite limbi
֍ simartle - სიმართლე în gruzină;
֍ sōð în engleză veche;
֍ sự thật, chân lí în vietnameză;
֍ șyndyk – шындық în cazahă;
֍ taka în tunen;
֍ teisybė în lituaniană, tiesa, taisnība în letonă;
֍ tidet în chaoui și în kabilă;
֍ tõde în estonă, totuus în finlandeză;
֍ truth în engleză (din medievalele engleze trouthe, truthe, trewthe, treowthe, din vechile engleze trēowþ, trīewþ, „adevăr, fidelitate etc.”, din proto-germanicul *triwwiþō, „promisiune, legământ, contract”, din proto-indo-europeanul *drū-, „copac”, din proto-indo-europeanul *deru-, „ferm, solid”, echivalent cu true + -th);
֍ ukwel în swahili;
֍ uṇmai - உண்மை în tamilă;
֍ vardad în romanșă (vezi verdad în spaniolă);
֍ vāstava saṅghaṭana - వాస్తవ సంఘటన în telugu;
֍ vayritii în métchif;
֍ verat în volapük, verdá în asturiană, verdad în spaniolă, verdade în galiciană și în portugheză, vereso în ido și în novială, verità în italiană, veritas în latină, veritat în catalană și în provensală, veritate în interlingua, vérité în franceză, vero, vereco în esperanto, vertat în occitană, vërtëtë în albaneză, veru în istro-română, wěrnosć în sorabă de jos și în sorabă de sus (în final din latinul vēritās, vēritātem, „adevăr”, din vērus, „adevăr; real”, adjectiv, + -tās, sufix de formare a substantivelor);
֍ waarheid în neerlandeză și în afrikaans, Wahrheit (din medievalul german wārheit, din vechiul german wārheit, din proto-vest-germanicul *wārahaidu, echivalent cu wahr, „adevărat”, + -heit) în germană, Wôhret în șvabă, Wourecht în luxembourgheză;
֍ zhēnlǐ - 真理 în chineză.
Adevărul în viață și în (c)arte
Moto: „De când stelele şi luna,/ De când valul spart de stâncă,/ Adevărul e minciuna/ Nedescoperită încă.” (Adevărul, de Mircea Ionescu-Quintus, din Dicţionar de epigrame, 1981)
Ne familiarizăm cu cuvântul scris în română întâi de Coresi. Aflarăm ce e adevărul obiectiv. Fiecare om are adevărul lui, adevăr subiectiv. Nu mereu adevărul subiectiv coincide cu adevărul obiectiv. De multe ori grupuri de oameni fac legile după adevărul lor subiectiv. Că doar adevărul lui Cuza nu a coincis cu adevărul monstruoasei coaliții, adevărul lui Stalin a coincis cu adevărul lui Hitler la 23 august 1939, dar nu și în al doilea război mondial.
Adevărul regelui Mihai nu a coincis cu adevărul lui Antonescu la 23 august 1944, adevărul lui Ceaușescu e diferit de adevărul echipei Iliescu și al tribunalului militar instituit la 22 decembrie 1989 și istoria de acum dovedește că adevărul lui Biden e diferit de adevărul lui Putin, ăla care e de vină de toate sancțiunile care «i», pardon, «ni» se aplică. Și comparațiile pot continua!
Că de, nu țineți cont de avertizările scrise de Marx și Engels cu mult timp în urmă („Antitezele dintre adevăr și eroare, bine și rău, identitate și diversitate, necesitate și întâmplare, pe care vechea metafizică, încă răspândită, nu le-a învins, nu mai impresionează pe nimeni, căci acum se știe că aceste antiteze nu au decât o valabilitate relativă, că ceea ce a fost recunoscut acum ca adevărat are latura sa greșită, azi ascunsă, dar care se va ivi mai târziu, întocmai cum ceea ce a fost recunoscut acum ca greșit are și latura sa adevărată, în virtutea căreia a putut să treacă până acum drept adevăr.”).
Sanchi, voi, anticomuniști, nu-i mai citiți pe ăștia! Nici chiar pe mumificatul Lenin, care scria despre adevărul obiectiv în Materialismul empiric („Adevărul obiectiv este conținutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde realității, lumii obiective și este independent de conștiința omului. Afirmația științelor naturii că pământul a existat înaintea omenirii este un adevăr obiectiv.”).
Tot în aceeași lucrare mumificatul a scris și despre adevărul relativ, băgând știința la înaintare („Adevărul relativ este adevărul admis de știință într-o anumită etapă istorică, ce urmează a fi dezvoltat, verificat și precizat și care constituie o treaptă în cucerirea adevărului absolut. Pentru materialismul dialectic nu există o linie de demarcație de netrecut între adevărul relativ și cel absolut.”). Clar, nu?
Iubitor de Marx, Engels și Lenin, de „revoluția din noiembrie care a avut loc în octombrie”, Dan Deșliu și-a dat obolul proletcultist în noua poezie proletară („În toate adevărurile vieții,/ În tot ce e freamăt puternic și nou,/ Răzbate, străbate mărețul ecou/ Al zilei mărețe, ce-n veci nu va trece Noiembrie șapte din șaptesprezece!”). Ar râde și Gorbaciov de el dacă ar mai trăi!
O fi ținut seama de ce a scris Sadoveanu, un prim președinte al României proletare („Adevărul... nu-i decât unul, dar dumneata nu-l pricepi.!)? Călătorul Hogaș credea că antonimele adevăr-minciună formează un joc („Ne-am jucat de-a «adevărul și minciuna» și, când mi-a venit mie rândul, i-am spus că-i urâtă și frumoasă; treaba ei dac-o luat pe «urâtă» drept adevăr și pe «frumoasă» drept minciună.”). Rezultatul nu-l știm!
Alt proletcultist, Pas, avea și el adevărul `mnealui, întărit cu cuvântul «adevărat» („Nu umblau cu vicleșuguri... Rosteau adevărul adevărat.”), chestie repetată și de Camil Petrescu („Adevărul adevărat e că are două mari slăbiciuni.”). Ăștia nu ținură cont de povestitorul Ispirescu („Se da de ceasul morții că nu putea descoperi adevărul.”).
Sadoveau folosește locuțiunea adverbială într-adevăr („Într-adevăr, bunicule... acuma mi-am adus aminte care-i lucrul cel mai bun pe lume.”), utilizată în altă formă de Caragiale („Mă uit... în adevăr, la câțiva pași înaintea calului, zăresc o mogâldeață mică, sărind și țopăind.”). Odobescu folosise locuțiunea învechită cu adevăr („Iănache Văcărescu fu cu adevăr un om în veci memorabil.”).
Și revoluționarul Bălcescu avea adevărul său („Fenomenele... să confirmeze adevărul calculelor sale.”), care nu era acelaș cu adevărul guvernului și al invadatorilor turci și ruși chemați să înăbușe revoluția de la 1848 din principatele dunărene.
Și pe alte meleaguri s-a scris despre adevăr. Chiar și în antichitate Pilat din Pont, al cincilea guvernator roman al Iudeei între anii 26 și 36, în Evanghelia lui Ioan XVIII, 38 se ntreba: „Ce este adevărul?” Prin Franța, în 1918 era cam ca pe la noi acum, după îngrămădeala din decembrie: „- De aceea, cei ce ies vestind adevăruri, sunt osândiți la moarte. - Stai!… Parbleu!… Tot ce trebuie să facă este să-i numească miniștri sau arhiepiscopi… sau să le dea crucea Legiunii de Onoare!… Ah! Așa!... De unde ești?” (- On les condamne donc à mort ceux qui vont proclamant des vérités. - Tiens !… Parbleu!… Il ne manquerait plus qu’on les nommât ministres ou archevêques… ou qu’on leur donnât la croix de la Légion d’honneur !… Ah! çà !… D’où venez-vous? [Octave Mirbeau, La vache tachetée, „Vaca cu pete”, 1918]).
Cu două secole în urmă Hubert Lauvergne explica de ce adevărul în religie este imuabil și veșnic, cu referire la atei: „Da, muribundul este mai degrabă spirit decât materie; de aceea, la ceasul suprem, oamenii cei mai atei s-au întors la credințele eterne și la adevărurile revelației.” (Oui, l’agonisant est plutôt esprit que matière; voilà pourquoi, à l’heure suprême, les hommes les plus athées sont revenus aux croyances éternelles et aux vérités de révélation. [Hubert Lauvergne, Les Forçats, J.-B. Baillière, 1841]). Eu văd că mai sunt încă ceva materie!
Despre adevăr a scris și vizionarul Jules Verne, de parcă ar fi scris despre România tot de după îngrămădeală: „Adevărul este că nu am văzut niciodată pământ atât de sterp, atât de arid, atât de rezistent la vegetație, […]” (La vérité est que je n’ai jamais vu de terrains si dénudés, si arides, à tel point réfractaires à la végétation, […]. [Jules Verne, Claudius Bombarnac, Paris, 1892]).
Anaïs Nin scria despre adevăr în Un spion în casa iubirii: „O febră a mărturisirii a forțat-o să ridice pragul eșecului într-un colț, dar apoi a devenit îngrijorată dacă cineva îl asculta prea atent, în special pe Jay, în care nu avea încredere și în care îi cunoștea «adevărul» doar într-o expunere de eroare, deficiențe și slăbiciuni.” (Ein Bekenntnisfieber zwang sie, den Rand des Scheiterns an einer Ecke anzuheben, doch dann wurde sie ängstlich, wenn jemand zu aufmerksam zuhörte, besonders Jay, dem sie nicht traute und von dem sie wußte, daß für ihn Wahrheit nur in einer Aufdeckung von Fehlern, Mängeln und Schwächen bestand. [Anaïs Nin: Ein Spion im Haus der Liebe. Roman. 2. Auflage. Deutscher Taschenbuch Verlag, München 1983 (übersetzt von Rolf Hellmut Foerster), ISBN 3-423-10174-1, Seite 110. Englisches Original 1954]).
Rușii amintesc de cele scrise de Hersen în Trecutul și gândurile: „Fără aceasta, poate exista sinceritate, dar nu poate exista adevăr!” (без этого может быть искренность, но не может быть истины! [А. И. Герцен, «Былое и думы», Часть первая, 1853—1860 г., Викитека]).
Adevărul e prezent și la Cehov, în nuvela Simulatoare: „Se uită la fizionomia largă și binevoitoare a părintelui Aristarh, care i-a dezvăluit adevărul, iar noul adevăr începe să-i sugă sufletul.” (Она глядит на широкую, благодушную физиономию отца Аристарха, открывшего ей истину, и новая истина начинает сосать её за душу. [А. П. Чехов, «Симулянты», рассказ, 1885]).
A apărut familia de cuvinte din jurul adevărului: într-adevăr, semiadevăr, proba adevărului, „detectorul de minciuni”, mari adevăruri și ce mai știți și folosiți, cândva, undeva, cumva. Că fiecare om este un univers, nu există oameni mici sau oameni mari.
Și na, uitasem de momentul adevărului (inclusiv despre Ucraina cea cântată de unii), non-adevăr, post-adevăr, căutarea adevărului, tot adevărul, nimic altceva decât adevărul, valoarea adevărului, adevăr în premieră, adevărul din teren, adevărul gol-goluț.
Și dacă vă străduiți mai sunt: veridic, veridicitate, verificare, verificabil, verosimil… Ba mai sunt și proverbe și expresii celebre: „în vin e adevărul (im Wein liegt die Wahrheit sau in vino veritas)”, „doar adevărul doare, doar adevărul supără”, „pe buzele copilului e adevărul”, „timpul descoperă adevărul (le temps decouvre la vérité)”, „adevărul supără”, „nu tot adevărul e bine de spus”, „când vorbeşti despre tine, orice ai face, nu spui niciodată întregul adevăr” (Roger Martin du Gard), „cine caută adevărul îşi asumă riscul de a-l găsi” (Isabel Allende), „Adevărul aşteaptă. Numai minciuna e grăbită.” (Alexandru Vlahuță) și mai găsiți dacă vă străduiți.
Adevărul istoric
Moto: „Eroii mor în luptă. Cei inapți pentru serviciul militar scriu istoria!”
Am tot scris despre Ucraina destule. Adevărul doare. Am scris ce teritorii românești stăpânește. Că nu mă bag la teritoriile de la alții (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ucraina, în „Jocuri de cuvinte – Ucraina”). Scriam acolo că ei stăpânesc din 1940, conform pacrului Ribentrop-Molotov din 1939, Nordul Bucovinei și sudul Basarabiei. Ba vroiau și Basarabia furată din nou de ruși de la noi, cu toate că în 1921, prin tratatul cu turcii, rușii au renunțat la toate vechile tratate, inclusiv la cel din 1812.
Teritorii răpite
În timpul evenimentelor din Republica Moldova, la războiul dintre trupele transnistrene „ajutate” de armata rusă Ucraina era cu ochii pe luptători, implicându-se în tratativele de pace și în „comisia” de observare (la https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/10466497072?profile=original), despre care am scris și noi.
Am scris despre cum și-a băgat nenea dracul codița (la adresa paginii https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/10213230868?profile=original) cu „operația maidan” („Jocuri de cuvinte – maidan”), despre invazie în general, cu accent pe invaziile rușilor pe la noi (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-invazie, în „Jocuri de cuvinte – invazie”).
Am scris despre toponimul Azov, referindu-mă la mare și orașul cu acest nume (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-toponimw-azov, în „Jocuri de toponime – Azov). Scrisei multe de Crimeea (https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/10055289486?profile=original), dar și despre „odiseele” Odesei în „Jocuri de toponime”, la
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-toponime-odesa.
Profesorul Andrei Marga, cu doctorat în filosofie în Germania, care ca rector i-a oferit doamnei Merkel titlul onorific de doctor honoris causa la Cluj-Naoica, bun cunoscător de istorie, a spus adevărul istoric într-o declarație făcută la Târgul de Carte „Alba Transilvana" de la Alba Iulia. Profesorul a spus adevărul că Ucraina se află în frontiere nefirești și trebuie să cedeze teritorii.
Tranșant, Marga a spus „Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiția, României – Bucovina și Rusiei – Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, asta este, va fi conflict. Și închei cu aceasta, să fim foarte limpezi, cât timp nu se rezolvă printr-o discuție și cu America și cu Rusia, Germania, Ucraina și cu China și nu se va ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi.”
Imediat declarația a provocat un cutremur în mass-media, în special în cea plătită de partide și supusă noii puteri coloniale SUA! Andrei Marga revine după declarațiile care au deranjat Ucraina și o parte a opiniei publice. Marga nu se dezice de ce a spus, din contră, se apără și spune că e vorba de adevărul istoric. Puteți citi revenirea profesorului pe o pagină web (la adresa https://www.stiripesurse.ro/andrei-marga-revine-si-mai-tare-afirmatiile-mele-corespund-adevarului-istoric_2560925.html).
Profesorul face o accentuare mai amlplă, susținând: „Este doar adevăr în afirmațiile mele și mi-am făcut datoria profesională, civică și morală să-l redau prin afirmațiile rostite, căci ele exprimă adevărul în modul cel mai simplu cu putință. Altfel, lucrurile se țin mai departe într-o criză absurdă, la care sunt, totuși, alternative. Afirmațiile mele corespund adevărului istoric, dreptului internațional și intereselor generale – dincolo de propaganda de azi care, poimâine, va fi socotită doar o eroare.”
Presa vândută atacă (la https://inpolitics.ro/suveranistii-pot-exulta-habemus-papam_1837568498.html, cu titlul „Suveraniștii pot exulta: habemus papam!). Ăștia chiar ne dau idei. Păi se compară superșcolitul Marga cu plăvanul? Ăsta doar se plimbă și niciodată nu va putea apăra România, chiar dacă se vrea la NATO (Nothing After Two O`clock, cum am învățat în 1978 la Hamburg, de la căpitanul francez Boileau, adică „lucrăm doar până la 14.00”!
Opțiune (fără șapcă)
Hm! Pas cu pas, voi duși de nas, eu opt ani tot am rămas!
Vremea trecu, „operațiunea specială” rusă continuă. Să vedem unde s-a ajuns....
(partea a doua este la adresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-adevar-2)
(întrgul articol în format pdf este aici: Jocuri de cuvinte - adevăr.pdf)
Să fiți iubiți!
NC
-->
Comentarii
Elle Kennedy 3 Adevarul Ser... by Liliana Ionita
Multumesc!
citate despre Adevăr.
A visa că adevărul sau alt lucru de prisos
E în stare ca să schimbe în natur-un fir de păr,
Este piedica eternă ce-o punem la adevăr.
Mihai Eminescu
Tot ce spui, atât altora cât și ție, să fie adevărat – iată ceva ce nu poate fi întotdeauna sigur, deoarece poți greși; dar se poate și trebuie întotdeauna să fii sigur că ceea ce spui e sincer pentru că de asta îți poți da seama imediat.
Immanuel Kant
Spune întotdeauna adevărul și nu va mai trebui să ții minte.
Mark Twain
Numai minciuna ține pasul cu moda, adevărul este întotdeauna demodat.
Adevărul doare întotdeauna, dar, dacă vrei să te vindeci definitiv, nu există alt leac mai bun decât el.
Adevărul sălășluiește în depărtări.
Gavriil Stiharul
Ȋntotdeauna cel mai bine este să spui adevărul – asta, bineînțeles, dacă nu ești un foarte bun mincinos.
Jerome K. Jerome
...
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
adevăr, adevăruri s. n. 1. Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității obiective în gândirea noastră; ceea ce există și s-a întâmplat în realitate, ceea ce corespunde realității și poate fi verificat prin simțuri. 2. Noțiune religioasă care exprimă realitatea divină, existența personală a lui Dumnezeu, care este adevărul absolut. Adevărul revelat este acceptat prin credință, este mântuitor și se descoperă în persoana lui Iisus Hristos și în învățăturile evangheliei Sale. „Eu sunt calea, adevărul și viața” (Ioan, 14, 6). – Din lat. ad + de +verum.
ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, supliment săptămînal al ziarului „Adevărul”, apărut la București, între anii 1920 și 1939. Continuator al programului suplimentelor anterioare.
AMICUS PLATO, SED MAGIS AMICA VERITAS (lat.) prieten mi-e Platon, dar mai prieten adevărul – Filozoful alexandrin Ammonios Saccas, parafrazează în „Viața lui Aristotel”, un text din cartea I a „Eticii nicomachice” a acestuia: A pune adevărul mai presus de prietenia sau stima pentru un maestru.
IN VINO VERITAS (lat.) adevărul este în vin – Pliniu cel Bătrân, „Naturalis historia”, 14, 141. După câteva pahare de vin, omul, devenit expansiv, este mai puțin discret ca de obicei, și-și dezvăluie gânduri (adevăruri) pe care nu are curajul să le spună când este treaz.
RIDENTEM DICERE VERUM (lat.) să spui adevărul râzând – Horațiu, „Satirae”, I, 1, 24.
RIEN N’EST BEAU QUE LE VRAI (fr.) nimic nu e frumos ca adevărul – Boileau, „Épîtres”, IX, 43.
TRUTH HAS A QUIET BREAST (engl.) adevărul are inimă liniștită – Shakespeare, „Richard III”, act. I, scena 3. Cel ce are cugetul curat nu are a se teme de nimic.
VERITAS ODIUM PARIT (lat.) adevărul stârnește ură – Terențiu, „Andria”, act 1, scena 1.
VERITAS SIMPLEX ORATIO (lat.) adevărul se rostește simplu – Seneca, „Epistulae as Lucillium”, 49, 12.
VERITAS TEMPORIS FILIA DICITUR (lat.) adevărul este numit odrasla timpului – Gellius, „Noctes Atticae”, 12, 11, 7.
VITAM IMPENDERE VERO (lat.) a-și primejdui viața de dragul adevărului – Iuvenal, „Satirae”, IV, 91: „Nec civis erat qui... vitam impendere vero” („Și nu era cetățean care... să-și fi primejduit viața de dragul adevărului”). Reproș adresat consulului Vibius Crispus, care se temea de mânia împăratului Domițian. Vitam impendere vero a fost deviza lui J.-J. Rousseau.
ZWISCHEN UNS SEI WAHRHEIT (germ.) între noi fie adevărul – Goethe, „Iphigenia auf Tauris”, act III, scena 1.
Amicus Plato sed magis amica veritas (lat. „Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevărul”). Cuvintele acestea se găsesc în Viața lui Aristotel, lucrarea filozofului alexandrin Ammonius Saccas, care a trăit în secolul al III-lea al erei noastre. Sensul lor este că nu-i suficient ca o părere sau o teorie să se bucure de autoritatea unui nume atît de vestit și de respectat ca acel al marelui filozof grec Platon, ci pentru a fi admisă, ea trebuie să fie întemeiată și pe adevăr (fiindcă adevărul cîntărește mai mult chiar decît înțeleptul Platon). Vorbele lui Ammonius sînt o parafrază, în latină, a unui text aristotelic („Etica nicomachică” 1096a): „chiar dacă și prietenia și adevărul ne sînt dragi, se cuvine să dăm precădere adevărului”. FIL.
...