Jocuri de cuvinte - bou
Geografie lingvistică
Boul
Moto: „La alegerea din urmă/ Am votat cu toţi o turmă/ Dar se pare că mai nou/ Vom vota bou după bou.” (Votul uninominal, de Dan Norea din „Epi... Gramatica, Uite popa, nu e popa, am intrat şi-n Europa”, 2007)
La foarte mulți kilometri este comuna mea natală (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa-1, vezi „Dor de acasă”), Stâlpeni, județul Argeș de localitatea de naștere a lui Gheorghe Roșoga, Butoiești, Mehedinți. La adresa https://www.youtube.com/watch?v=vr94zcIJVoo, în cântecul Gheorghe pomenește de boii Bujor și Prian. Frații tatălui, Ion și Vasile, aveau boi și căruțe. Culmea e că unul din boii unchiului Ion se numea Bujor, iar un bou al unchiului Vasile se numea Prian.
Pe „ulița gâștei”, acum strada Primăriei, nimeni nu avea boi
Bujor e numele plantei erbacee și florii cu acelaș nume, pe care o știți toți, după DEX '09 (2009) moștenit din bulgărescul božur, iar după MDA2 (2010) moștenit din vechiul cuvânt slavonic bujour - бужоур. Prian vine de la adjectivul prian, însemnând, vorbind despre vite, „care are părul cu dungi sau cu pete de altă culoare (de obicei albe)”. În joc cu cuvintele am scris și despre vacă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/11/jocuri-de-cuvinte-vaca.html), fiind eu „de la coada vacii”.
Cuvântul prian este scris în limba română prima dată de Cihac (1825, Iași – 1887, Mainz) în Dictionnaire d'étymologie daco-romane, Frankfurt pe Main & Berlin & București, 1870, 1879. După DEX '09 (2009) ar fi de etimologie necunoscută, dar după MDA2 (2010) ar deriva din prin + -an. Șăineanu susținea că e de „origină necunoscută” [Șăineanu, ed. VI (1929)], dar după un deceniu, Scriban făcea trimiteri la sârbă și latină „prián, -ă adj., pl. prienĭ, priene (cp. cu sîrb. prijan, prieten). La păr porumb cu pete albe, vorbind de boĭ. – În Gorj priŭ, prie (cp. cu lat. privus, deosebit)” [Scriban (1939)]. Vorbe....
Să revenim la bou. Cuvântul este scris prima dată în limba română de Coresi. Este taurul castrat, masculul vacii, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). După DEX '09 (2009) etimologia este „lat. bovus (= bos, bovis)”, după MDA2 (2010) „E lat pop *bovus, -um”, după Șăineanu, ed. VI (1929) „lat. bovem” etc.
Mai elaborat, cuvântul bou este moștenit din cuvântul latin bōvem, acuzativ singular al lui bōs, posibil prin rădăcina latină vulgară *bovum. Latinescul bōs este neregulat, alterat pentru așteptatul **vōs/**ūs, acuzativ **vom, tulpină oblică **vov-, derivat din proto-italicul *gʷōs, aista din proto-indo-europeanul *gʷṓws, care a dat și grecescul antic boûs – βοῦς, „vacă, bou, vite; scut”, sanscritul go - गो (nominativ singular gaúḥ), „vacă, bou, vite”, și englezescul cow, „vacă”.
În câteva limbi boului îi corespund cuvintele:
❁ afunas în chaoui;
❁ aúhsa - 𐌰𐌿𐌷𐍃𐌰 în gotică;
❁ azger în kabilă;
❁ bail - बैल în hindusă;
❁ bâgara în sango;
❁ bees în afrikaans, bèf în creolă guadelupeză și în creolă haïtiană, beu în métchif, bo în friuliană, bó în irlandeză, bò thiến în vietnameză, bœu în normandă, bœuf în franceză (din medievalul francez bœuf, din vechile franceze buef, boef, din latinescul bovem), bôf în franco-provensală, boi în galiciană și în portugheză, boie în corsicană, bou în aromână, catalană și română, boûs - βοῦς în greacă antică, bov în romanșă, bove în interlingua și în italiană, bovis în latină, bovo în esperanto, bovo, bovulo în ido, bue în italiană, buë în picardă, bueyy în spaniolă, buòu în occitană sau provensală (toate în final din latinescul bovem, acuzativ al lui bōs, „taur”, din proto-italicul *gʷōs, din proto-indo-europeanul *gʷṓws, „vită”);
❁ bik - бик în bulgară, macedoneană și sârbă („taur”, din proto-slavicul *bykъ, „taur”), kastrirano bice - кастрирано биче, kastriran bik - кастриран бик în bulgară, bic în română (regional taur, mânzat);
❁ bullock în engleză (din medievalul englez bullok, din vechiul englezesc bulluc, corespunzând lui bull, „taur”, + -ock, sufix diminutival);
❁ burru în sami de nord;
❁ cᵒə́ în ubică:
❁ damh în galică scoțiană și în irlandeză (din vechiul irlandez dam, „bou, cerb”, din proto-celticul *damos, din proto-indo-europeanul *dm̥h₂-ó-, „taur”);
❁ ejen în bretonă;
❁ ez - եզ în armeană;
❁ ɛnatɛ în agni;
❁ farelami în solrésol;
❁ ga în kurdă și în zazaki;
❁ guruv, goro în țigănească;
❁ härg, nuumhärg în estonă, härkä în finlandeză (din proto-finicul *härkä);
❁ hrīþer în engleză veche;
❁ hwangso - 황소 în coreeană;
❁ idi în bască;
❁ ikrezuunajaftolye în kotava;
❁ jautis în lituaniană (în cele din urmă, de la proto-indo-europeanul *yewg-, „a pune la jug, a înhăma, a alătura”);
❁ jiān - 犍, niú - 牛 în chineză;
❁ ka în albaneză;
❁ kabatiógi în pirahã;
❁ karné ng baka în tagalogă;
❁ kaw în sranan;
❁ kobist în frizonă;
❁ kyosei ōshi - 去勢雄牛 (きょせいおうし) în japoneză;
❁ lembu în malai;
❁ mairteoil în irlandeză, mart în galică scoțiană;
❁ málúù în joruba;
❁ mfulwa mɓe, mfulwa mbe, mɓe, mbe în shingazidja;
❁ misi în bambara;
❁ naafo în gurenne;
❁ nautakjöt, geldnaut în islandeză;
❁ neyt, tarvur în feroeză;
❁ ng’ombe în swahili;
❁ nöt, stut în suedeză;
Two oxen
❁ Ochse în germană (din medievalul germanic ohse, din vechiul germanic ohso, din proto-vest-germanicul *ohsō, din proto-germanicul *uhsô, din proto-indo-europeanul *uksḗn), ochse wołek în poloneză, oks - אָקס în idiș, okse în frizonă, okse, kastreret okse în daneză, okse, kastrert okse în norvegiană, okso în esperanto, os în neerlandeză, Osse în germană de jos (niederdeutsch), ox în engleză (din medievalul englez oxe, din vechiul englez oxa, din proto-vest-germanicul *ohsō, etc.), oxe în suedeză, uxi în islandeză;
Cuvântul bou în diferite limbi
❁ ögiz - оьгиз în nogaï, ögiz - өгіз în cazahă, oğus - оҕус în iakută, ögüz - ёгюз în karatchaï-balkară, ögüz - оьгюз în kumică, öguz - өгүз în kârgâză, ögüz în tătară crimeană, ökör în maghiară (din limbile ogurice, grupul huno-proto-bulgar, din proto-turcicul *öküŕ, „taur”), öküz în azeră, găgăuză, turcă și turcmenă (din turcicul otoman öküz - اوكوز, „bou”, din proto-turcicul *öküŕ, „bou”), văk̬ăr - вӑкӑр în ciuvașă, üher - үхэр în mongolă;
❁ omby, aomby în malgașă;
❁ rund, stierkalf în neerlandeză;
❁ sapi, lembu muda, lembu kebiri în indoneziană;
❁ sar - сар în buriată;
❁ shor - שור în ebraică;
❁ sığır în turcă („vită”, din turcicul otoman ,صیغیر, „bou, bovină”, din proto-turcicul *sïgïr, „vacă”; înrudit cu karakanidul sïγïr, , „vacă”, cazahul siyr - сиыр, tătarul sıyer - сыер, nogaiul sıyır - сыйыр, kumikul sıyır - сыйыр, uzbecul sigir și turcmenul sygyr, „vacă”);
❁ steer în engleză (din medievalele engleze steere, stere, steor, din vechile engleze stēor, stȳr, „îndrumare; direcţie”);
❁ taur în română, taurus în convenții internaționale Bos (wikispecii), torə în neo-aramaică assiriană, toro în atikamekw (toate în final din latinescul taurus, acesta din proto-indo-europeanul *táwros);
❁ ṯūr - ثُور în arabă;
❁ varzâ - گاو, ورزا în persană;
❁ vērsis în letonă;
❁ vil - віл în ucraineană, vo - во în sârbă și în sârbo-croată, vo în bosniacă și în croată, vol - вол în bielorusă, bulgară, macedoneană, rusă și sârbă, vol în slovenă, vôl în slovacă, vol, vola în croată, vůl în cehă, wół în poloneză (din proto-slavicul *volъ, „bou”, din proto-balto-slavicul *wálas, „bou, vită”);
❁ vódi - βόδι în greacă (din grecescul bizantin bódin - βόδιν, din grecescul koine boḯdion - βοΐδιον, diminutiv din grecescul antic boûs – βοῦς, „bou”);
❁ wakax în maya yucatèque;
❁ xari - ხარი în gruzină;
❁ ych în velșă (din medievalul velș ychen, din proto-britonicul *uxī, din *uxsū - comparați cu cornișul ohen pl., bretonul oc’hen pl. -, din proto-celticul *uxsū, din proto-indo-europeanul *uksḗn, „taur”).
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bou-21
sau la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bou-2
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - bou.pdf
NC
-->
Comentarii