Jocuri de cuvinte - bou (1)

 Jocuri de cuvinte - bou

Geografie lingvistică

 

 

       Boul

 

       Moto: „La alegerea din urmă/ Am votat cu toţi o turmă/ Dar se pare că mai nou/ Vom vota bou după bou.” (Votul uninominal, de Dan Norea din „Epi... Gramatica, Uite popa, nu e popa, am intrat şi-n Europa”, 2007)

 

       La foarte mulți kilometri este comuna mea natală (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa-1, vezi „Dor de acasă”), Stâlpeni, județul Argeș de localitatea de naștere a lui Gheorghe Roșoga, Butoiești, Mehedinți. La adresa https://www.youtube.com/watch?v=vr94zcIJVoo, în cântecul Gheorghe pomenește de boii Bujor și Prian. Frații tatălui, Ion și Vasile, aveau boi și căruțe. Culmea e că unul din boii unchiului Ion se numea Bujor, iar un bou al unchiului Vasile se numea Prian.

 

bou%2001%20ulita.jpg

Pe ulița gâștei”, acum strada Primăriei, nimeni nu avea boi

 

       Bujor e numele plantei erbacee și florii cu acelaș nume, pe care o știți toți, după DEX '09 (2009) moștenit din bulgărescul božur, iar după MDA2 (2010) moștenit din vechiul cuvânt slavonic bujour - бужоур. Prian vine de la adjectivul prian, însemnând, vorbind despre vite, „care are părul cu dungi sau cu pete de altă culoare (de obicei albe)”. În joc cu cuvintele am scris și despre vacă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/11/jocuri-de-cuvinte-vaca.html), fiind eu „de la coada vacii”.

       Cuvântul prian este scris în limba română prima dată de Cihac (1825, Iași – 1887, Mainz) în Dictionnaire d'étymologie daco-romane, Frankfurt pe Main & Berlin & București, 1870, 1879. După DEX '09 (2009) ar fi de etimologie necunoscută, dar după MDA2 (2010) ar deriva din prin + -an. Șăineanu susținea că e de „origină necunoscută” [Șăineanu, ed. VI (1929)], dar după un deceniu, Scriban făcea trimiteri la sârbă și latină „prián, -ă adj., pl. prienĭ, priene (cp. cu sîrb. prijan, prieten). La păr porumb cu pete albe, vorbind de boĭ. – În Gorj priŭ, prie (cp. cu lat. privus, deosebit)” [Scriban (1939)]. Vorbe....

       Să revenim la bou. Cuvântul este scris prima dată în limba română de Coresi. Este taurul castrat, masculul vacii, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). După DEX '09 (2009) etimologia este „lat. bovus (= bos, bovis)”, după MDA2 (2010) „E lat pop *bovus, -um”, după Șăineanu, ed. VI (1929) „lat. bovem” etc.

       Mai elaborat, cuvântul bou este moștenit din cuvântul latin bōvem, acuzativ singular al lui bōs, posibil prin rădăcina latină vulgară *bovum. Latinescul bōs este neregulat, alterat pentru așteptatul **vōs/**ūs, acuzativ **vom, tulpină oblică **vov-, derivat din proto-italicul *gʷōs, aista din proto-indo-europeanul *gʷṓws, care a dat și grecescul antic boûs – βοῦς, „vacă, bou, vite; scut”, sanscritul go - गो (nominativ singular gaúḥ), „vacă, bou, vite”, și englezescul cow, „vacă”.

 

       În câteva limbi boului îi corespund cuvintele:

 

❁ afunas în chaoui;

❁ aúhsa - 𐌰𐌿𐌷𐍃𐌰 în gotică;

❁ azger în kabilă;

❁ bail - बैल în hindusă;

❁ bâgara în sango;

❁ bees în afrikaans, bèf în creolă guadelupeză și în creolă haïtiană, beu în métchif, bo în friuliană, bó în irlandeză, bò thiến în vietnameză, bœu în normandă, bœuf în franceză (din medievalul francez bœuf, din vechile franceze buef, boef, din latinescul bovem), bôf în franco-provensală, boi în galiciană și în portugheză, boie în corsicană, bou în aromână, catalană și română, boûs - βοῦς în greacă antică, bov în romanșă, bove în interlingua și în italiană, bovis în latină, bovo în esperanto, bovo, bovulo în ido, bue în italiană, buë în picardă, bueyy în spaniolă, buòu în occitană sau provensală (toate în final din latinescul bovem, acuzativ al lui bōs, „taur”, din proto-italicul *gʷōs, din proto-indo-europeanul *gʷṓws, „vită”);

❁ bik - бик în bulgară, macedoneană și sârbă („taur”, din proto-slavicul *bykъ, „taur”), kastrirano bice - кастрирано биче, kastriran bik - кастриран бик în bulgară, bic în română (regional taur, mânzat);

❁ bullock în engleză (din medievalul englez bullok, din vechiul englezesc bulluc, corespunzând lui bull, „taur”, +‎ -ock, sufix diminutival);

❁ burru în sami de nord;

❁ cᵒə́ în ubică:

❁ damh în galică scoțiană și în irlandeză (din vechiul irlandez dam, „bou, cerb”, din proto-celticul *damos, din proto-indo-europeanul *dm̥h₂-ó-, „taur”);

❁ ejen în bretonă;

❁ ez - եզ în armeană;

❁ ɛnatɛ în agni;

❁ farelami în solrésol;

❁ ga în kurdă și în zazaki;

❁ guruv, goro în țigănească;

❁ härg, nuumhärg în estonă, härkä în finlandeză (din proto-finicul *härkä);

❁ hrīþer în engleză veche;

❁ hwangso - 황소 în coreeană;

❁ idi în bască;

❁ ikrezuunajaftolye în kotava;

❁ jautis în lituaniană (în cele din urmă, de la proto-indo-europeanul *yewg-, „a pune la jug, a înhăma, a alătura”);

❁ jiān - 犍, niú - 牛 în chineză;

❁ ka în albaneză;

❁ kabatiógi în pirahã;

❁ karné ng baka în tagalogă;

❁ kaw în sranan;

❁ kobist în frizonă;

❁ kyosei ōshi - 去勢雄牛 (きょせいおうし) în japoneză;

❁ lembu în malai;

❁ mairteoil în irlandeză, mart în galică scoțiană;

❁ málúù în joruba;

❁ mfulwa mɓe, mfulwa mbe, mɓe, mbe în shingazidja;

❁ misi în bambara;

❁ naafo în gurenne;

❁ nautakjöt, geldnaut în islandeză;

❁ neyt, tarvur în feroeză;

❁ ng’ombe în swahili;

❁ nöt, stut în suedeză;

 

bou%2002%20two%20oxen.jpg

Two oxen

 

❁ Ochse în germană (din medievalul germanic ohse, din vechiul germanic ohso, din proto-vest-germanicul *ohsō, din proto-germanicul *uhsô, din proto-indo-europeanul *uksḗn), ochse wołek în poloneză, oks - אָקס în idiș, okse în frizonă, okse, kastreret okse în daneză, okse, kastrert okse în norvegiană, okso în esperanto, os în neerlandeză, Osse în germană de jos (niederdeutsch), ox în engleză (din medievalul englez oxe, din vechiul englez oxa, din proto-vest-germanicul *ohsō, etc.), oxe în suedeză, uxi în islandeză;

 

bou%2003%20cuv%C3%A2ntul.jpg

Cuvântul bou în diferite limbi

 

❁ ögiz - оьгиз în nogaï, ögiz - өгіз în cazahă, oğus - оҕус în iakută, ögüz - ёгюз în karatchaï-balkară, ögüz - оьгюз în kumică, öguz - өгүз în kârgâză, ögüz în tătară crimeană, ökör în maghiară (din limbile ogurice, grupul huno-proto-bulgar, din proto-turcicul *öküŕ, „taur”), öküz în azeră, găgăuză, turcă și turcmenă (din turcicul otoman öküz - اوكوز‎, „bou”, din proto-turcicul *öküŕ, „bou”), văk̬ăr - вӑкӑр în ciuvașă, üher - үхэр în mongolă;

❁ omby, aomby în malgașă;

❁ rund, stierkalf în neerlandeză;

❁ sapi, lembu muda, lembu kebiri în indoneziană;

❁ sar - сар în buriată;

❁ shor - שור în ebraică;

❁ sığır în turcă („vită”, din turcicul otoman ,صیغیر‎, „bou, bovină”, din proto-turcicul *sïgïr, „vacă”; înrudit cu karakanidul sïγïr, , „vacă”, cazahul siyr - сиыр, tătarul sıyer - сыер, nogaiul sıyır - сыйыр, kumikul sıyır - сыйыр, uzbecul sigir și turcmenul sygyr, „vacă”);

❁ steer în engleză (din medievalele engleze steere, stere, steor, din vechile engleze stēor, stȳr, „îndrumare; direcţie”);

❁ taur în română, taurus în convenții internaționale Bos (wikispecii), torə în neo-aramaică assiriană, toro în atikamekw (toate în final din latinescul taurus, acesta din proto-indo-europeanul *táwros);

❁ ṯūr - ثُور în arabă;

❁ varzâ - گاو‎, ورزا în persană;

❁ vērsis în letonă;

❁ vil - віл în ucraineană, vo - во în sârbă și în sârbo-croată, vo în bosniacă și în croată, vol - вол în bielorusă, bulgară, macedoneană, rusă și sârbă, vol în slovenă, vôl în slovacă, vol, vola în croată, vůl în cehă, wół în poloneză (din proto-slavicul *volъ, „bou”, din proto-balto-slavicul *wálas, „bou, vită”);

❁ vódi - βόδι în greacă (din grecescul bizantin bódin - βόδιν, din grecescul koine boḯdion - βοΐδιον, diminutiv din grecescul antic boûs – βοῦς, „bou”);

❁ wakax în maya yucatèque;

❁ xari - ხარი în gruzină;

❁ ych în velșă (din medievalul velș ychen, din proto-britonicul *uxī, din *uxsū - comparați cu cornișul ohen pl., bretonul oc’hen pl. -, din proto-celticul *uxsū, din proto-indo-europeanul *uksḗn, „taur”).

Continuare la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bou-2

Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - bou.pdf

 

 

NC

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Nitu Constantin a postat o postare pe blog
 Jocuri de cuvinte - bouGeografie lingvistică         Boul în onomastică        Moto: „Însemn…
Acum 8 ore
Nitu Constantin a postat o postare pe blog
 Jocuri de cuvinte - bouGeografie lingvistică         Boul în (c)arte        Moto: „Eu sunt bou şi…
Acum 8 ore
Nitu Constantin a postat o postare pe blog
 Jocuri de cuvinte - bouGeografie lingvistică          Boul în viață și în lume        Moto: „Boul…
Acum 8 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu MONUMENTE ALE EROILOR BUZOIENI – COMUNA SĂRULEȘTI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 8 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu ULTIMILE MONEDE COMEMORATIVE EMISE DE B.N.R. – 10 ȘI 100 LEI - BISERICA STAVROPOLEUS DIN MUNICIPIUL BUCUREȘTI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 8 ore
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - mijitul zorilor (cybersonet XXXVII) în Cronopediada grup
Acum 8 ore
Nitu Constantin a postat o postare pe blog
 Jocuri de cuvinte - bouGeografie lingvistică         Boul        Moto: „La alegerea din urmă/ Am…
Acum 9 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 9 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Pomenită vreme îndelungată sub numele de Mănăstirea Hangu, aceasta este ctitoria lui Miron…
Acum 9 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Sărulești este o comună din județul Buzău, care include și satele: Cărătnău de Jos, Cărătnău de…
Acum 9 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
În data de 18 noiembrie 2024, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o…
Acum 9 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
15. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
mijitul…
Acum 14 ore
Mai Mult…
-->