Jocuri de cuvinte - copil
Geografie lingvistică
Partea întâi este la adresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jpcuri-de-cuvinte-copil
Copilul în viață și în lume
Moto: „Ca domnişoară cu pretenţii/ A acceptat mereu atenţii,/ Ascultătoare şi docilă./ Acum aşteaptă... o copilă!” (Secretara, de Gavril Moisa, din Nedumeriri, Carigrame şi Epigrame, 2008)
Aici scriem pe scurt, că știți toți din viață! Un copil (la plural este copii) este o persoană sub vârsta pubertății (din punct de vedere biologic) sau sub vârsta majoratului (la noi 18 ani). O persoană poate fi numită copilul părinților săi, indiferent de vârsta acestuia.
În majoritatea țărilor, copiii merg la grădiniță, apoi la școală. Jocul cu jucăriile mici și folosirea imaginației lor la grădiniță sunt importante pentru dezvoltarea copilului. Marii bogătași știu bine că în țările sărace copiii renunță la școlarizare și chiar lucrează uneori în fabrici sau pe câmp împreună cu părinții sau tutorii lor. Un primar de pe la noi avea slugă un copil de 14 ani, dat de părinții săi, și probabil va candida omul și în iunie 2024.
Când un bărbat și o femerie se căsătoresc și unul (sau ambii) au copii cu altcineva înainte de această căsătorie, acel copil este numit copil vitreg de către părintele care nu este mama sau tatăl reali al copilului. Dacă ambele persoane au avut copii, copiii fiecărui părinte sunt frați vitregi sau surori vitrege reciproc.
Cam știm cum se vrea dispariția cuvintelor mamă și tată, înlocuirea lor cu părinte 1 și părinte 2, băiat și fată, familie, renunțarea la numele strămoșiolor, precum Maria, când eu am avut bunicile și mama cu acest nume și tot așa...
Antoine Cheval, un francez sologam, care s-a căsătorit cu el însuși după multe relații de dragoste eșuate
Un copil ai cărui părinți au murit este orfan. Orfanii fără părinți pot fi crescuți de bunici sau alte rude. În caz contrar, ar putea merge să locuiască într-un orfelinat. Ei pot fi adoptați de un alt adult sau de un cuplu care își dorește un copil. Ei vor putea apoi să crească într-o nouă familie.
Primul ministru al Luxemburgului și „soția” sa (stânga)
Doamna primar din Chicago și „soția” sa (dreapta)
Despre „familiile” cu soți de același gen noi ne-am pronunțat scriind despre familie, mamă, tată. Acum dăm doar exemple, să vedem încotro se îndreaptă lumea. Chiar și papa Francisc s-a pronunțat recent împotriva unor astfel de căsătorii care să adopte copii sau să facă copii cu o mamă „surogat”. Ne ducem de-a berbeleacul!
Copilul în expresii
Moto: „Cu ochii ei de peruzea/ S-a prezentat la vot copila,/ C-o fustă ce-i acoperea/ Doar locul und pui... ştampila.” (Prima oară la vot, de Stelian Ionescu-Astralus, din Antologia epigramei româneşti, 2007)
Fiecare dintre noi care citim cele scrise a fost sau este „copil de școală”, acel copil care a depășit vârsta de 7 sau 6 ani și a mers sau merge la școală. Critică unii regimul trecut, dar eu cred că nu erau „copii analfabeți” sau analfabeți funcțional. Fiecare ins, chiar și Ciucă sau Ciolacu au fost și în faza de „copil mic”, „copil de țâță” sau „sugar”. Oare ei ce cred?
Fiecare din cei doi, „de copil” visa să fie mari, primul, curajos, în liceul militar, după mărturia unui coleg, a ridicat o singură dată mâna la algebră, începând, bineînțele, cu „Ăăăăăăăăăă...”. Al doilea „și-a prelungit copilăria”, dând bacalaureatul cam pe la 28 de ani, că nu prea îl altoise la timp colonelul Ciolacu, tatăl său de pe la aviație...
Se spune că unii politicieni „au dat în mintea copiilor”, adică și-au pierdut judecata, s-au ramolit, precum bișnițarul socialist Piedone, care a uitat că la restaurantul Mărul de Aur mi-a dat kilul de carne cu 100 de lei, asta că m-a dus acolo colonelul Toma, coleg în cercetarea științifică. În 1989 îmi dădea salamul de Sibiu cu preț mărit cu 50 % la Orizont în Drumul Taberei. Și acum vrea popa Gîdea – CNN să îl votez! Păi, ce, „am dat în mintea copiilor” să-l votez pe piețarul Piedone primar și pe Ciuvică-CNN (n)europarlamentar? Niet!
Pare-se că cei din tripleta Kla-Ciu-Cio au funcția de paj la curtea lui Biden și la curtea lui Zelenski, adică „copil de casă”, dar șapcă distinctivă primind doar unul dintre ei. Se poate spune că fiecare este paj la industria de armament americamnă, că a noastră industrie de armament s-a dus pe apa sâmbetei, nu mai fabricăm nici praf de pușcă.
Armata s-a împuținat, ies militarii la pensie și facem mobilizarea de o zi a rezerviștilor care „au făcut armata”, îi antrenăm să tragă cu pușca... Ce, războiul actual mai e cu sâneața? La liceele militare s-a prelungit termenul de înscriere că nu prea se înghesuie copiii de 14 – 15 ani. Păi să zică unii că vor avea pensii nesimțite? Poate ne gândim să recreem funcția de „copil de trupă”, copilul orfan crescut și educat de o unitate militară.
Și mai există „copil legitim”, precum Eba și Ioana (zisă Lukoil) pentru Petrov, „copil nelegitim”, cum au fost cei 6 adoptați de Petrov, dintre care trei i-au arestat pe ceilalți trei. Și vă mai puteți reaminti „copil din flori”, bastard și ce mai știți.
Cei care cred că suntem fraieri să votăm lista cu dama Șoșoacă și Lazarus sau pe insul Șoșoacă, independent, lista cu Ciuvică-CNN sau lista cu Cioloș pentru a deveni (n)europarlamentari, alte liste cu analfabeți funcționali, ar putea să se ducă „unde și-a înțărcat dracul copiii”. Dar atenție, că „să rămâi copil”, înseamnă fie „să ai sufletul curat de copil”, fie „să rămâi naiv, fără experriență”!
Mai țineți seama că fiecare șef de partid are o „casă grea de copii”, cărora trebuie să le asigure pâinea în consiliile de administrație ale întrepriderilor de stat, pe funcțiile de consilieri pe lângă primari, miniștri, secretari (prea mulți) de stat (degeaba) și pe unde mai găsiți. Că țara trebuie mulsă!
1 iunie – „ziua internațională a copilului”
Englezii au child și kid pentru copil. Nu neglijăm nici cuvintele newborn („nou-născut”), neonate („nou-născut”), infant („copil”), adolescent, teenager sau teen („adolescent”), baby („bebelus”) etc. Au apărut expresii și cuvinte compuse, precum: abandoned child syndrome („sindromul copilului abandonat” (în psihologie o afecțiune comportamentală sau psihologică care rezultă din pierderea sau neglijarea emoțională a unuia sau a ambilor părinți, manifestând o varietate de simptome fizice și emoționale) sau a burnt child dreads the fire („un copil ars se teme de foc”), sinonim cu once bitten, twice shy („o dată muşcat, de două ori timid”), cam ca al nostru „cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”. Există și antichild („anticopil, contra copiilor”); childification („procesul de a face copii”), child-in-law („ginere sau noră”), childish („copilăresc”), child soldier („copil de trupă”), childspeak („vorbe de copil”), child support („pensie alimentara”), merchild („sirenă”), once a man, twice a child („o dată bărbat, de două ori copil”) sau once a woman, twice a child („o dată femeie, de două ori copil”), aceste edouă expresii arătând de fapt că omul, bărbat sau femeie, se naște copil, crește până la maturitate, ajunge la bătrânețe, când se „deteriorează” și revine la starea de copil. Și mai sunt destule… Francezii au enfant, căruia i-am scris etimologia. Au apărut repede expresii și cuvinte compuse, precum: bon enfant („copil bun”, prietenos, dar și naiv), enfant chéri („copil de aur, nscxumpete de copil”), enfant de chœur (în religie „copil de altar”), enfant gâté („copil răsfățat”), enfant prodige („copil exceptional”), enfant sauvage („copil salbatic”), enfant terrible („copil teribil”), enfantin („copilăresc”), ils vécurent heureux et eurent beaucoup d’enfants („au trăit fericiți și au avut mulți copii”), innocent comme l’enfant qui vient de naître („inocent ca un nenăscut”) etc.
Francezii au și proverbe și zicale, precum: à père avare, enfant prodigue, à mère avare, galant escroc („unui tată zgârcit, un fiu risipitor, unei mame zgâriete, unui escroc galant”); c’est un jeu d’enfants („ăsta-i un joc de copii”); il n’y a plus d’enfants („nu mai sunt copii”, se spune despre un copil care vorbește despre lucruri pe care ar trebui să le ignore) etc.
Une arrière-grand-mère et trois générations de ses enfants
(o străbunică și trei generații ale copiilor săi)
Germanii folosesc Kind pentru copil. Studioșii pot consulta cu un simplu clic: „Kind” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache „Kind” in Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon; „Kind” în Duden online; „Kind” in OpenThesaurus.de; „Kind în Wikipedia în germană; Friedrich Kluge (1883), „Kind”, în , John Francis Davis, tradus, Etymological Dictionary of the German Language, 1891.
Au apărut mintenaș Adamskind („copilul lui Adam”, orice om după biblie); Adlerkind („pui de vultur”); Affenkind („pui de maimuță”), Kinderei („copilărie”); Kindergarten („grădiniță”); Kindergartenkind („copil de grădiniță”); Kindesmord („infanticid”); Kindesmörder („Ucigaș de copii”); Kindesmutter („mama copilului”); Kleinkind („copil mic, bebeluș”); Koalakind („ursuleț cuala”) etc.
Am ajuns la cei ocupați cu cu operațiunea specială, rușii, care vor să-i oprească pe frații lor ucraineni, care nu se mai vor slavi, ci rude cu cei din lumea nouă. Ruși au rebjonok – ребёнок, ditja – дитя și otrok - отрок etc. Pentru ebjonok – ребёнок, vezi Vasmer, Max (1964–1973), `ребенок”, in Oleg Trubachyov, transl., Этимологический словарь русского языка [Dicționar etimologic al limbii ruse] în rusă), Moscow: Progress.
Дети (copii)
Au apărut rapid cu vinte compuse precum дитя века („copilul secolului”), дитя природы („copil natural”), дитя свободы („copil al libertății”), дитя улицы („copil al srăzii”) sau мёртворождённое дитя („copil născut mort”), dar și proverbe sau ziători, precum: у семи нянек дитя без глаза („la șapte bone e un copil fără ochi”), балуй дитя, и оно устрашит тебя („răsfață un copil și te va speria”), neacceptat de mulți, чем бы дитя ни тешилось, лишь бы не плакало / чем бы дитя ни тешилось, лишь бы не вешалось (oricine se bucură de existența unui copil, atâta timp cât nu plânge / oricine se bucură de existența unui copil, atâta timp cât nu se spânzură”),
Copilul în (c)arte
Moto: „Sug copiii şi se-nţarcă,/ Dar în faţa lui rămân,/ Copleşiţi de jenă, parcă/ Suge... suge şi bătrân.” (Impas, de Ion Pena, din Scrieri, Strofe pentru Păstorel, 2011)
Scriitorii români au scris despre copii. Ispirescu punea în gura unui împărat adresarea către cei trei copii („Dragii mei copii, v-ați făcut mari.”). Creangă scria despre o recomandare („Lasă să se ducă numai nevasta d-tale cu copilul.”) sau o strigătură a mamei („Începe a striga: Copii, copii, copii, veniți la mama să vă leie!”).
Eminescu știa secretul unui tată în Călin nebunul („Când l-aude numai dânsul își știa inima lui,/ Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.”, https://poetii-nostri.ro/mihai-eminescu-calin-nebunul-[v]-poezie-id-7764/).
Ispirescu folosește expresia „a face copii”, adică a procrea în gura unei prezicătoare („Numai un copil o să faceți. El o să fie Făt-Frumos.”), dar și expresia „unde și-a înțărcat dracul copiii” („Își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii.”).
Alecsandri se adresează cailor cu familiarul „copii” („Iată-ne la poștă... Hi... la imaș, copii!”). Nu știu dacă elevii îl mai citesc pe Coșbuc descriind Iarna pe uliță („Sunt copii,/ Cu multe sănii/ De pe coastă vin țipând.”). Creangă demonstrea că uneori copiii plântg („Flăcăii ceilalți pe dată s-au făcut nevăzuți, iară noi copiii ne-am întors plângând pe la casele noastre.”).
Scînteia trebuia să facă propagandă pentru regim, cam cum face TVR azi pentru regi („Regimul nostru democrat-popular, care urmărește prin toate mijloacele îmbunătățirea condițiilor de trai al maselor, acordă o deosebită atenție ocrotirii mamei și copilului.”).
Și scriitorii străini au scris despre copii. Poate nu e rău să cităm o definiție extinsă a copilului, dezvoltată de scriitorul portughez Jose Saramago (1922-2010): „Un copil este o fiinţă pe care ne-a împrumutat-o Dumnezeu ca să facem un curs intensiv despre cum să iubim pe cineva mai mult decât pe noi înşine, despre cum să ne schimbăm cele mai mari defecte pentru a le da cele mai bune exemple şi despre cum să învăţăm să avem curaj.
Da, asta e! Să fii tată sau mamă este cel mai mare act de curaj pe care îl poate face cineva, pentru că presupune să te expui la toate tipurile de durere, dar mai ales incertitudinii că faci lucrurile corect şi temerii de a nu pierde ceva atât de iubit. A pierde? Cum? Nu e al nostru?
A fost doar un împrumut. Cel mai preţios şi mai minunat împrumut, pentru că sunt ai noştri atâta timp cât nu pot avea grijă de ei înşişi, după aceea aparţin vieţii, destinului şi familiilor lor. Dumnezeu să binecuvânteze pentru totdeauna copiii noştri, pentru că pe noi deja ne-a binecuvântat cu ei.”
Despre child al englezilor, în 1984, Mary Jane Matz, în Multe vieți ale lui Otto Kahn, scria: „Timp de mai bine de patruzeci de ani, a propovăduit crezul artei și al frumuseții. A fost moștenitorul înțelepciunii străvechi a Israelului, un copil al Germaniei, un supus al Marii Britanii, mai târziu cetățean american, dar într-adevăr un cetățean al lumii.” (For more than forty years, he preached the creed of art and beauty. He was heir to the ancient wisdom of Israel, a child of Germany, a subject of Great Britain, later an American citizen, but in truth a citizen of the world. [1984, Mary Jane Matz, The Many Lives of Otto Kahn: A Biography, page 5]).
- Enfant al francezilor e bine explicat și e prezent în literatură și în artă. Pentru detalii referitoare la acest cuvânt dați un clic pe „enfant”, în Trésor de la langue française informatisé Tezaurul digitalizat al limbii franceze.], 2012.
Un père et ses deux enfants
(un tată cu cei doi copii ai săi)
- Honoré de Balzac, în Femeia de treizeci de ani, scria în 1832: „Străinul trebuie să fi fost tatăl acestui copil care, fără să-i mulțumească, l-a luat familiar de braț și l-a târât brusc în grădină.” (L’inconnu devait être le père de cette enfant qui, sans le remercier, lui prit familièrement le bras et l’entraîna brusquement dans le jardin. [Honoré de Balzac, La Femme de trente ans, Paris, 1832]).
- Germanii folosesc Kind pentru copil. Revenind la zilele noastre, iată ce scria Florian Müller în articolul Nimeni nu are nevoie de tine, în Süddeutsche Zeitung, din 20 iunie 2023: „Nu își permite să aibă proprii copii, spune ea, pentru că este foarte scump să crești un copil. Grădinița nepoatei ei de patru ani, de exemplu, costă echivalentul a 2.500 de euro pe semestru, «și nici măcar nu este bilingvă».” (Eigene Kinder könne sie sich gar nicht leisten gerade, sagt sie, es sei ja sehr teuer, ein Kind großzuziehen. Der Kindergarten ihrer vierjährigen Nichte beispielsweise koste umgerechnet 2500 Euro im Halbjahr, „und er ist noch nicht mal zweisprachig“. — (Florian Müller, «Euch braucht keiner», Süddeutsche Zeitung, 20 juin 2023 [text intégral]).
Kinder (copii)
Rușii, cei cu operația specială, care continuă, deși am ajuns la un impas (vezi la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-impas.html), au pentru copil rebjonok – ребёнок, ditja – дитя, otrok - отрок etc. Alegem un text care să conțină primele două cuvinte.
Turgheniev, în Tați și copii, scria în 1862: „Arkadi a relatat mai multe știri de la Sankt Petersburg, dar a simțit puțină stângăcie, acea stângăcie care de obicei pune stăpânire pe un tânăr când tocmai a încetat să mai fie copil și s-a întors într-un loc în care sunt obișnuiți să-l vadă și să-l considere un copil.” (Аркадий сообщил несколько петербургских новостей, но он ощущал небольшую неловкость, ту неловкость, которая обыкновенно овладевает молодым человеком, когда он только что перестал быть ребёнком и возвратился в место, где привыкли видеть и считать его ребёнком. [И. С. Тургенев, «Отцы и дети», 1862 г., НКРЯ]).
Copil în onomastică
Moto: „Desigur, poate vă-ntrebaţi,. Când prin năravuri dau în gropi:/ Cum din părinţi evoluaţi,/ Se nasc copii «pitecantropi»?” (Copii «de bani gata», de Dan Căpruciu, din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine, 2011)
La vremuri noi substantive noi
Și acest cuvânt, copil, în diferite limbi, a pătruns în onomastică. Dăm doar câteva exemple. De la englezescul child au derivat numele : Childe și Chill. Există și toponimul Childs Hill, „Dealul Copiilor”, cu alternativa Child's Hill, „Dealul Copilului”, numit după Richard le Child, din secolul al XIV-lea. Este o zonă suburbană în estul lui Cricklewood, cartier al lui Barnet, Greater London,Anglia (OS grid ref TQ2586).
Revenind la numele Childe, acesta este, conform datelor colectate de Forebears în 2014, al 16.523-lea cel mai frecvent nume de familie din Anglia, aparținând la 302 persoane (vezi și Hanks, Patrick, editor (2003), “Childe”, in Dictionary of American Family Names, volume 1, New York City: Oxford University Press, →ISBN, pagina 327).
Linsy, Grace și Caira Copil vă salută”
Dacă veți căuta cu un metacăutător, veți vedea că Child este numele unui grup pop britanic (British pop group), cu multe înregistrări muzicale, una din ele fiind în primele 10 din 1978 (top-10 single in 1978, „It's Only Make Believe””). Și tot așa vă puteți „juca” cu orice cuvânt din lista de la început, inclusiv cu românescul copil.
Ardelenii Florin, Simona și Dani Copil vă salută!
Articolul complet este și la adresa:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-copil.html
Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - copil.pdf
(descărcați, păstrați, distribuiți)
Să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu!
NC
-->
Comentarii
Mulțumesc!
Bună dimineața! SĂNĂTATE!
Cadoul zilei: Jocuri de cuvinte -lansatorul
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-lan...
Nume de familie Copil şi derivate
Copil
Copilău
Copilescu
Copilu
Copilul
Copiluș
Copiluși
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
COPIL subst, 1. – vlah Serbia, sec. al XIV-lea (DR IV1); -ul diac 1641, (Cat mold II) – escu, Fronie (Î Div); -ul t. (Drăg). Miu Cobiu zis și Copilul, fie prin etim, pop., fie ca amintire a funcției vechi „copil de casă” (paj la curtea domnească), unde se afla, ca paharnic, sora sa Caplea (G. Dem). 2. Copiloniul t. (Drăg). V. și DEAT.
FONDUL NAȚIUNILOR UNITE PENTRU COPII (U.N.I.C.E.F.; în engl.: United Nations Chldren’S Fund). Creat la 11 dec. 1946, cu sediul la New York (S.U.A.), cu scopul de ajuta copiii din țările devastate de război cu alimente, medicamente și îmbrăcăminte. Prin Rezoluția Adunării Generale din 6 oct. 1953 programul O.N.U. de ajutorare a copiilor a căpătat un caracter permanent. La 2 sept. 1990 a intrat în vigoare convenția asupra dreptului copilului, iar la 29 sept. același an U.N.I.C.E.F. a convocat la New York un summit mondial cu participarea a 71 de șefi de stat sau de guvern, care adoptă un plan de acțiune în sprijinul copiilor. U.N.I.C.E.F. este un organism specializat în sistemul O.N.U., cu statut semiautonom. Pentru activitatea sa a fost distins în 1965 cu Premiul Nobel pentru Pace.
MACTE, NOVA VIRTUTE, PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slavă ție, copile, pentru noua ta faptă de vitejie, așa se ajunge la stele – Vergiliu, „Eneida”, IX, 641. Cuvinte de îmbărbătare pe care Apolo le adresează lui Ascanius, în războiul troienilor cu latinii. P. ext. Îndemn la o acțiune hotărâtă, ieșită din comun.
MAXIMA DEBETUR PUERO REVERENTIA (lat.) datorăm copilului cel mai mare respect – Iuvenal, „Satirae”, XIV, 4. Părinții își îndeplinesc îndatoririle de educatori ferindu-l pe copil să vadă sau să audă gesturi sau vorbe necuviincioase.
PERSICOS ODI, PUER, APPARATUS (lat.) urăsc, copile, luxul persan – Horațiu, „Ode”, I, 38, 1. Viața simplă și austeră în mijlocul naturii este, spune poetul, singura care îl face pe om fericit.
Ah! Il n’y a plus d’enfants! (fr. „Ah, nu mai există copii!”) – Sînt cuvintele pe care le rostește Argan în piesa Bolnavul închipuit (act. II, sc. 11), după ce încearcă s-o descoase pe fetița Louison, cu privire la comportarea surorii sale. Vorbele acestea ale lui Molière, ca atîtea altele, au trecut repede rampa și s-au instalat pe scena vieții, devenind o expresie în limbajul curent (și nu numai în cel francez). „Ah, nu mai există copii !” se poate exclama ori de cîte ori un copil, prin purtările și judecata lui, depășește limitele obișnuite ale vîrstei și naivității. LIT.
Chague enfant qu’on enseigne est un homme qu’on gagne (fr. „Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l cîștigăm”) – vibrantă pledoarie pentru învățătură, pentru educație, o găsim în culegerea Les guatre vents de l’esprit (Cele patru vînturi ale spiritului: satira, drama, poezia și romanul) de Victor Hugo. Vezi expresia din familia aceleiași idei: litera D – Docendo discitur, ceea ce face dovada că oameni iluștri de pretutindeni și din toate timpurile au prețuit în chip deosebit rolul cărții, însemnătatea învățăturii. LIT.
Enfant terrible (fr. „Copil teribil”) – Pînă acum vreo sută de ani, expresia se referea într-adevăr numai la un copil care, prin indiscrețiile, sinceritatea și candoarea lui, punea părinții în încurcătură față de oaspeți. Dar în urma unui ciclu de desene satirice, publicate, cu larg răsunet, de graficianul francez Paul Gavarni (1804-1866) sub titlul Enfants terribles, acest termen a început să fie aplicat și oamenilor mari care pun pe alții în încurcătură prin ieșiri inoportune, prin voite indiscreții și, în genere, prin manifestări care produc efectul unei „bombe”. De exemplu, G. Panu scrie în Amintiri de la Junimea: „Alexandru Xenopol care intrase la cele dintîi versuri în sală, cu aerul lui de enfant terrible… rupse tăcerea și strigă: - Nu știu, domnilor, dacă dumneavoastră ați înțeles, eu însă n-am înțeles nimic”. Tolstoi, în romanul Ana Karenina, dă aproape o definiție a expresiei: „Era prințesa Meagkaia, vestită prin felul cum știa să se exprime despre orice și poreclită lenfant terrible, pentru că nu ținea seamă de nimic” (partea a Il-a, cap. 6). PLAS.
La cage sans oiseaux, la ruche sans abeilles, la maison sans enfants! (fr. „Colivia fără păsări, stupul fără albine, casa fără copii!”) – comparațiile sînt ale lui Victor Hugo și le găsim în poezia Lorsque l’enfant paraît (Cînd copilul vine pe lume) din volumul Les feuilles d’automne (Frunze de toamnă). Se citează ca un îndemn, spre a nu lăsa familia fără urmași. LIT.
Love is a boy by poets spoiled (engl. „Amorul e un copil răsfățat de poeți”) – versul 843 din poemul Hudibras la poetului englez Samuel Butler. Metafora a inspirat cunoscuta arie L’amour est un enfant bohème (tradusă la noi: Amorul e-un copil pribeag) din opera Carmen de Bizet. LIT.
Maxima debetur puero reverentia (lat. „Cel mai mare respect îl datorăm copilului”) – Versul acesta, al 47-lea, desprins dintr-o satiră a lui Iuvenal (a XIV-a), face parte din pasajul în care se spune că nimic din ceea ce poate supăra văzul sau auzul nu trebuie să calce pragul casei unde se află un copil. Deci înțelesul versului, ajuns zicală, este că trebuie să ferim copilul de vorbe urîte, de obiceiuri rele ș.a.m.d. – întocmai sau încă și mai mult decît ne impun buna-cuviință și respectul față de maturi. Cuvintele acestea (poate cele mai afectuoase și condescendente ce-au ieșit de sub pana necruțătoare a causticului satiric latin) au căpătat astăzi, cînd se acordă cea mai mare atenție creșterii și educației copiilor, o actualitate și o aplicare care le dă adevărata strălucire. LIT.