Jocuri de cuvinte - găină (1)

 Jocuri de cuvinte - găină

Geografie lingvistică

 

   

          Găina în viață și în lume

 

          Moto: „Ce-a fost înainte?/ Oul sau găina?/ Eu mi-aduc aminte/ Că a fost… vecina! (Prima dată, de George Tătăruş, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

          Oameni instruiți și gurmanzi, știți toți că găina (Gallus gallus domesticus) este o subspecie de păsări din genul Gallus, familia Phasianidae. Găina este o pasăre domesticită, iar sub formă sălbatică mai trăiește în prezent doar în India. Masculul găinii se numește cocoș, mai mare decât femela, cu un penaj multicolor, o creastă și bărbie roșie și pinteni puternici la picioare. Unii cocoși pot fi agresivi.

 

g%C4%83in%C4%83%2005%20lupta%20de%20cocosi.jpg

 Luptă de cocoși, tablou al francezului Jean-Léon Gérôme (1824—1904)

 

          În anul 2013, la nivel mondial existau aproximativ 52 de miliarde de găini, fiind cea mai des întâlnită pasăre din lume (în 1989 existau peste 3 miliarde de găini în întreaga lume). Găina a devenit cea mai numeroasă specie nu numai de păsări, ci și de vertebrate terestre în general. În fiecare an, oamenii cresc și mănâncă aproximativ 60 de miliarde de găini).

          În anul 2000 erau cunoscute peste 700 de rase de găini în lume, dar 32 de rase sunt considerate dispărute și 286 sunt pe cale de dispariție. În România, existau în 2021 circa 77.148.400 de păsări, din care 42.037.900 de păsări ouătoare de origine și selecție autohtonă.

          Cei mai mari exportatori de pui de găină sunt Statele Unite (3,026 milioane de tone) și Brazilia (3 milioane de tone). Cei mai mari importatori sunt Rusia – 1,22 milioane de tone, China – 0,87 milioane de tone, Arabia Saudită – 0,43 milioane de tone, Mexic – 0,37 milioane de tone, Japonia 0,35 milioane de tone.

          Ca să ne distrăm, zic savanții că găinile, ca și omul, percep culorile. Retina găinii, percepe trei culori, cu trei tipuri de conuri, respectiv culorile roșu, galben și albastru, de parcă ar fi toate românce. Noroc că există și conuri care receptează lumina ultravioletă (UV)!

          Proprietatea retinei le oferă avantaje în vizualizarea boabelor de cereale sau de la alte plante, a insectelor, diferențierea ierbii de praf. E un mare atu în hrănirea lor de toarte zilele! Sesizează ușor și prădătorii.

          Cocoșii scot sunete foarte puternice, de obicei, foarte devreme dimineața, dar pot cânta în orice moment al zilei. Strigătul lor puternic este un semn teritorial pentru alți cocoși. Găinile depun ouă care variază în culori de la alb la maro pal și alte culori palide, în funcție de rasă. În lume s-au creat multe rase de găini, utile pentru om (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_chicken_breeds), ca hrană sau ca frumusețe. Despre ou găsiți undeva în blog (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-pastele.html), când am scris despre PașteNoroc pe noi că nu reveni gripa aviară, așa că ne întoarcem la lingvistică!

 

 

 

          Găina în expresii

 

          Moto: „Când la găini nu te pricepi deloc/ Şi n-ai pic de habar de medicină,/ Ca să rezolvi problema dintr-un foc/ Îţi trebuie o minte de găină. (Aviara s-a rezolvat dând foc găinilor, de Ştefan-Cornel Rodean, 2010)

 

          Fiind eu om vesperal, somnul a fost fudulie, „nu m-am culcat niciodată o dată cu găinile”. Copil, vara eram pe uliță, seara la film la club, sâmbăta și duminica la bal sau la câte o nuntă, fiind prieten cu lăutarii, în special cu „nea Mârfu”, cel cu broanca. Hopșile (șezătorile) femeilor din copilărie mi le amintesc cu claritate, că nici ele „nu se culcau o dată cu găinile”!

          Cum am scris despre căsătoria care azi e desuetă (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-casatorie.html). Asta pentru familie, nu pentru concubinaj.  „Cântă găina în casă”, se zice când într-o căsnicie cuvântul hotărâtor îl are femeia (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-familie.html)!

          Eu știu de la mama că bărbatul e cel ce trebuie să asigure familiei o casă, ceea ce n-a făcut până la 50 de ani „gospodarul” Nicușor Dan și voi l-ați ales „mare edil”, de se învârtește în mormânt primarul-legendă Delavrancea. Bărbatul înnobilează femeia cu titlul „doamna și stăpâna caasei”, că ea e cea care transformă casa în cămin, cu sau fără știre lui Temișan, în concubinaj vreo 13 ani.

          Cu curtea plină de orătănii, la 3-4 zile, dacă eram acasă, mama mă ruga „să tai o găină” pe care o prindea ea ușor, altfel aștepta să treacă pe drum un vecin, eu de mic știind, atunci doar la propriu, că „găina bătrână face ciorba bună”. Mult mai târziu aveam să îmi însușesc cu simț de răspundere și sensul figurat al acestei expresii, întâi din cărți, apoi din viață.

          „A trăi ca găina la moară” înseamnă a trăi în belșug, cu salarii babane, precum Ciolacu la Guvern, Ciucă al lor la senat sau la Dinescu, Jules Werner al nimănui la președinție sau ca turist, păziți cu strășnicie de ofițerii și polițiștii care i-au schimbat pe cei pensionați și pe care Ciolacu la garagață cu Ciutacu de la România TV, i-a făcut nesimțiți.

          „A fi ca găina cu ou” înseajnă a nu-și găsi locul, precum Geoană de pe la NATO, nu știm de cine pus acolo, care, sanchi, și-ar fi dat demisia de la NATO, unde nu prea știm de atribuții ar fi avut, probabil să ne bage în război cu rușii, să fim în incertitudine sau în impas (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-impas.html).

          Și vrea nașparliul, președinte de o noapte pentru Mihaela lui, cu soacră revoluționară, cu ceasurila date înapoi nu la schimbarea orei, ci lui Vanghele, de la care le primise ca mită, cu cumnat impus boss la o bancă de stat de la care a furat, a fost condamnat și a fugit în Turcia și ăia, poate la rugămintea turcitului cu meniscul Ponta, nu ni-l dau. Și Turcia, membră NATO, a cerut să fie admisă în BRICS la summitul ce va avea loc în Federaţia Rusă în perioada 22-24 octombrie 2024.... Noi tot cu pierzătorii...

 

g%C4%83in%C4%83%2006%20tarile%20brics.jpg

 

Țările BRICS (albastru)

 

          Militarii și polițiștii pensionari, jigniți de covrigarul Ciolacu, „stau sau umblă ca o găină plouată”, adică sunt triști, descurajați, abătuți, dar își revin și pregătesc noile proteste, că doar nu vor un comandant cât pe ce suprem, pălăria, zicem noi, fiind prea mare la covrigar, la recentul autor cu cartea lansată politic la Dinescu sau cu Geoană, care vor să stea în fotoliul în care au stat Cuza, cel ce a creat pensiile militare, urmașii regi, Antonescu sau Ceaușescu menținându-le.

          Că Ciolacu, fiu de colonel, ne-a convins că „a mâncat numai picioare de găină”, adică a fost mincinos și flencar cu pensionarii militari, moștenire de la Tudose, Dragnea și Olguța Vasilescu, că falsul doctor Ciucă nu a mișcat un pai pentru pensionarii militari, ci doar pentru nevasrtă-sa, pe care a scos-o la pensie subofițer, iar peste două zile a reangajat-o locotenent-colonel și expert în informații militare! A scos-o la noua pensie de locotenent-colonel, mai mare ca a mea de general de bg.

          Pentru noi, restul pensionarilor militari, cât a fost șef al statului major general, ministru al apărării, prim-ministru și președinte al senatului, inclusiv președinte de partid impus de Jules Werner, „a avut orbul găinii”, adică nu ne-a văzut bine nici pe noi, nici taloanele noastre, mai ales ale celor cu grade și funcții egale din promoții diferite. A fost gând la gând cu Ciolacu, Tudose, Dragnea și Olguța. Toți o apă și-un pământ! Ne cred toți copii și se joacă cu noi „de-a găina furată”.

          Lăsăm la o parte cuvintele compuse „găină-sălbatică” sau „găina-de-munte”, „cocoș-de-munte”, „găina-lui-Dumnezeu” (buburuza), „găină arăpoaică”, „găină boboșă”, „găină conciată” (moțată), „găină ciorecată”, „găină turcească”, „găină cucuiată”, „găină bolbojată” etc., că pe urmă iar vor mamele să-i scoată pe clasici din manuale. Nu ne mai luăm nici de cocoși, că destul „se dau cocoși” Jules Bules Werner, Ciucă și Ciolacu cu donația lor de un miliard Ucrainei, împotriva Rusiei... Și cu actul din parlament cu o anexă sexcretă! De ce? Tremură puțin Putin!

          Trecem la englezi, cu ale lor chicken, „pui de găină”, definit ca o subspecie domesticită a găinii sălbatice (Gallus gallus domesticus), așa-numită în special când este pui, hen, găina femelă a cocoșului, cock sau rooster (Canada, SUA, Australia etc.), pentru masculul găinii etc.

          Atenție că englezii zic chicken întregii subspecii găină (Gallus gallus domesticus), mai ales tinerilor pui, dar și cărnii acestei păsări, arhaic tuturor puilor oricărei păsări, ca argou, unui bărbat laș, tot ca argou unei persoane tinere sau fără experiență, unui bărbat tânăr, atrăgător, zvelt, unui joc de copii al îndrăznelii, unui concurs al tinerilor automobiliști, unui dans simplu în care sunt imitate mișcările unui pui, arhaic unei oale mici de cositor folosită într-o tavernă, iar în SUA, ca argou, chiar unui kilogram de cocaină. Așa că fiți atenți, translatori.

g%C4%83in%C4%83%2007%20atentie%20la%20argoul%20cock.jpg

 
Atenție la argoul cock în engleză (cocoșel în română)

 

          Luându-ne doar de cock, „cocoș”, atenție că așa e numit ca argou și penisul. Au apărut cuvinte compuse, precum: acock (într-o ureche); a-cock-horse (penis de cal); beat the cock (bate cocosul, argou, vulgar, „masturbează-te”); black cock (cocoș negru); Chad Thundercock (argou, vulgar, umoristic, un bărbat atractiv, mai ales sexual); chaparral cock (vulgar, femeie de stradă); cockable (la arme de foc, rar, capabil să fie armat); cockaholic (argou, vulgar, femeie obsedată de …); cock-a-leekie ( cocoș cu praz, fel de mâncare); cockbag (scrot; argou, derogatoriu, ofensator, vulgar, persoană proastă sau altfel nedorită) etc. Bogată limbă!

g%C4%83in%C4%83%2008%20pierd%20de%20poule.jpg

Pied de poule (copan de pui)



          Trecem la francezi, cu ale lor poule, „găină (femela cocoșului), coq, „cocoș”, pulet, „pui de găină” etc. De la poule au derivat cuvinte simple, compuse sau expresii, precum: avoir la chair de poule (a-i fi teamă); être comme une poule qui a couvé des œufs de cane (a fi ca o găină care a clocit ouă de rață, a fi complet uimit, a-și pierde calmul); faire le cul de poule (a face cur de găină, a face prostii); lait de poule (lapte de găină, băutură din lapte și ou, a existat încă din secolul al XIII-lea); mère poule (cloșcă); paradoxe de l’œuf et de la poule (paradoxul oul sau găina, care a fost întâi); pied-de-poule (picior de găină, copan); poule au riz (găină cu orez); poule aux œufs d’or (găina cu ouă de aur, cineva sau ceva care plătește mult) etc.

          Nici coq n-a scăpat de civinte și expresii derivate, precum: avoir des jambes de coq (a avea picioare de cocoș, a avea gambe subțiri); chant du coq (cântecul cocoșului); cocard (cocardă); cochet (cocoșel); cocker (din secolul al XIX-lea, rasă de câine); cocktail (amestec de băuturi, din 1860 din englezescul cocktail; apare în 1755 cu sensul de bastard pentru om); cocorico (cucurigu, onomatopee); combat de coqs (luptă de cocoși); comme un coq en pâte (ca un cocoș în aluat); coq de village (cocoș de țară); coquet, coquette (cochet, cochetă) etc.

 

g%C4%83in%C4%83%2009%20un%20coq.jpg

 

Un coq

 

g%C4%83in%C4%83%2010%20eine%20henne.jpg

 

Eine Henne

 

          Trecem la nemți, cu ale lor Henne, Hahn, „găină”, Huhn și Haushuhn, „cocoș” etc. De la Henne au derivat: Brathenne (găină friptă); Fetthenne (găină grasă); Gluckhenne (găină fiartă); Legehennenbatterien (Baterii de găini ouătoare) etc.

          De la Hahn au apărut: Ablasshahn (robinet de scurgere); Bierhahn (robinet de bere); Fasshahn (robinet de butoi); Pistolenhahn (cocoș de pistol); Schrotflintenhahn (cocoș de pușcă) etc.

 

g%C4%83in%C4%83%2011%20gamburskii%20petuh.jpg

 

гамбургский петух (cocoș din rasa Hamburg)

 

          Rușii au kuritsa (kurița) – курица, „găină”, petuh – петух, „cocoș” și tspljonok (țâplionok) – цыплёнок, „pui de găină”. Dăm exemplu de expresii (Фразеологизмы и устойчивые сочетания) pentru cocoș (petuh – петух): бойцовый петух (cocoș de luptă); вставать с петухами (a se scula cu cocoșii, a se scula devreme); гамбургский петух (cocoș din rasa Hamburg); жареный петух (cocoș fript); пока жареный петух не клюнет (până când cocoșul fript ciugulește, adică niciodată); пустить петуха (să zboare cocoșul, când cineva cântă prea sus, cu note înalte); хороший петух жирным не бывает (un cocos bun nu este niciodată gras) etc. Lăsând la o parte cocoșul armei, partea centrală a miezului pepenului verde, mai dulce și lipsită de sâmburi și floricelele de porumb (de mâncat), trecem la (c)arte”!

 

 

 

 

          Găina în (c)arte

 

       Moto: „Când fu şi gospodina întrebată/ A dat răspunsul, nu savant, dar clar:/ - E vechi şi oul... vara-n Aprozar,/ E veche şi găina... congelată!” (Oul sau găina?, de Gheorghe Chirilă, din Zece ani de epigramă, 1979)

 

          Scriitorii nu puteau să nu observe și să descrie pasărea asta domestică de curte din ordinul galinaceelor, care se crește pentru ouă și carne. Eusebiu Camilar constata că „găinile cotcodăceau în coștireață, vestind gospodarii că se luminează de ziuă”.

          Pe la Livezeni casele nu erau chichinețe ca găinile să se urce pe ele, cum susținea Bujor („Pe strașina casei, găinile căutau chiorîș, cu poftă, spre pătulul așezat în crăcile copacului de lângă casă.”). Să fi fost bordeie de care, la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bordei-si-coliba am tot scris și noi? Creangă folosea puiul în comparațe („Pot să prind șerpele din culcuș, cum ai prinde d-ta un pui de găină din pătul.”) și tot el, cel nedorit de mămici în manuale pentru arhaisme, folosea expresia „a se culca o dată cu găinile” („baba, care se culcase o dată cu găinele, se sculă cu noaptea-n cap”), dar care, probabil, la vremea ei ea „cânta în casă” („apucase a cânta găina la casa lui și cucoșul nu mai avea nici o trecere”).

          Și Alecsandri folosea expresia „a se culca o dată cu găinile” („Se vede că și aici, ca și la Nicorești, el se culca o dată cu găinile.”), referindu-se la Scarlat Pastia(1827-1900), juristși filantrop, care a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iașiîntre anii 1877-1879.

          Ispirescu folosea expresia „a cânta găina-n casăcând poruncea femeia („În casa noastră voi ca să cânte cocoșul, iar nu găina.”), că de, în basme se poate orice, dar și la noi (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocurin-de-cuvinte-casatorie), că am scris și despre doamna și stăpâna căminului, rezultat din casa pusă la dispoziție de bărbatCă nu poate cânta găina” în concubinaj ci doar în (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/02/jocuri-de-cuvinte-familie.htmlfamilie.

 

g%C4%83in%C4%83%2012%20cocos%20pe%20o%20amnfora.jpg



Cocoș pe o amforă din 575-550 î.Hr.

 

          La cântatul cocoșilor se refereau Eusebiu Camilar („cocoși răzleți vesteau apropierea zorilor”) și Ispirescu („când începu să cânte cocoșii, acel cineva pieri ca o nălucă”), iar la cocoșul armei Coșbuc („Noroc măi, moț călare,/ de vrei o flintă bună,/ Am, uite, una plină;/ când trag cocoșul, sună!”).

          Și scriitorii străini au scris despre găini. Cum figurativ, hen, „găină”, i se sounea și unei femei, în 1785, Francis Grose, în Un dicționar clasic al limbii vulgare, scria: „Găină, o femeie. Un club pentru cocoși și găini; un club compus din bărbați și femei. (Marea Britanie, informal) O viitoare mireasă, mai ales în contextul unei nopți de găină.” (Hen, a woman. A cock and hen club; a club composed of men and women. (UK, informal) A bride-to-be, particularly in the context of a hen night[1785, Francis Grose, A Classical Dictionary of the Vulgar Tongue]).

          Cum cock, „cocoș”, în Marea Britanie, Irlanda, Commonwealth, argou, mai ales ca termen de adresare i se spune unui bărbat, unui tip, în 1848, Thomas Frost, în Paul Braconnierul, scriaAcum, coborând aici, am parcurs o parte din drum cu un cocoș bătrân vesel, care a vărsat o lacrimă cu mine de fiecare dată când autocarul se oprea […]” (Now, in coming down here, I journeyed part of the way with a jolly old cock, who shed a tear with me every time the coach stopped […] [1848, Thomas Frost, Paul the Poacher, page 118]).

 

g%C4%83in%C4%83%2013%20curtea%20de%20pasari.jpg

 

Curtea cu păsări, tablou al englezului Hugo Miuliga (1854—1929)

 

          Fracezul Guy de Maupassant, în Tatăl lui Simon, scria în 1891: Copiii râdeau, foarte entuziasmați; iar acești fii de țărani, mai aproape de animale, simțeau acea nevoie cruntă care împinge găinile unei curți s-o omoare pe una dintre ele de îndată ce este rănită. (Les enfants riaient, très excités ; et ces fils des champs, plus proches des bêtes, éprouvaient ce besoin cruel qui pousse les poules d’une basse-cour à achever l’une d’entre elles aussitôt qu’elle est blessée. [Guy de MaupassantLe papa de Simon, dans La maison Tellier, 1891, réédition Le Livre de Poche, page 171]).

 

g%C4%83in%C4%83%2014%20une%20piece%20louis.jpg

 

Une pièce d`un louis, dite un coq (monedă de un ludovic, numită un cocoș, după care ne-am luat și noi, cu „cocoșel”)

 

          Acelaș Guy de Maupassant, în Casa Tellier, în 1881, nu neglija cocoșii: „Familii de găini se plimbau prin fața caselor lor și, de ici - colo, un cocoș negru cu gâtul strălucitor își ridica gâtul cu capul purpuriu, își bătea aripile și arunca în vânt cântecul său de aramă pe care ceilalți cocoși îl repetau. (Des familles de poules se promenaient devant leurs maisons, et, de place en place, un coq noir au cou luisant levait sa tête coiffée de pourpre, battait des ailes, et jetait au vent son chant de cuivre que répétaient les autres coqs. [Guy de MaupassantLa maison Tellier, 1881, collection Le Livre de Poche, page 34]).

 

g%C4%83in%C4%83%2015%20ein%20wetterhahn.jpg

 

Ein Wetterhahn (un cocoș „de vreme”)

 

          Andreas Altmann, în Instrucțiuni de utilizare pentru întreaga lume, editia a 8-a (prima ediție 2012), scria: „Pentru că nu am întâlnit niciodată o găină care să fi vrut să se îmbrățișeze cu mine.” (Denn noch nie war ich einer Henne über den Weg gelaufen, die mit mir schmusen wollte. [Andreas Altmann: Gebrauchsanweisung für die Welt. 8. Auflage. Piper, München/Berlin/Zürich 2016, ISBN 978-3-492-27608-5, Seite 33. Erstauflage 2012]).

          Cum nemții numesc Haushuhn, un pui de găină domestic sau pui de casă, Jacob Grimm și Wilhelm Grimm, scriau în dicționarul german: „Puiul de găină domestic (Gallus gallus domesticus) este descendent dintr-un pui de găină sălbatic din Asia de Sud-Est, puiul de găină bankiva [Gallus gallus).” (Das Haushuhn [Gallus gallus domesticus]stammt von einem südostasiatischen Wildhuhn ab, dem Bankivahuhn (Gallus gallus].[Jacob Grimm, Wilhelm Grimm: Deutsches Wörterbuch. 16 Bände in 32 Teilbänden. Leipzig 1854–1961 „Haushuhn]).Experții mai pot consulta  „Haushuhn în Duden online și „Haushuhn în Uni Leipzig: Wortschatz-Portal.

          Și rușii au scris despre găini și cocoși. Pușkin,în Fiica căpitanului, scria în 1836: Mai multe colibe erau în diagonală; multe găini rătăceau pe stradă.” (Наискось стояло несколько избушек; по улице бродило несколько куриц. [А. С. Пушкин, «Капитанская дочка», 1836 г., НКРЯ]).

          Nu vă mirați că cocoșului rușii îi ziceau în vechime cur – кур, de aici derivând numele găinii, kuritsa (kurița) - курицa; кур este moștenit din vechiul slavic de est kurŭ – куръ, acesta din proto-slavicul *kurъ. Cuvânt normal pentru cocoș în vechea rusăa fost înlocuit în secolul al XVII-lea cu pětúx – пѣту́хъ, acum cu petuh - петух.

 

 

 Continuare la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-gaina-2

 

          CN

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - Baladă-jazz de toamnă în Cronopediada grup
Acum 2 ore
discuția a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Fabulator Temporis ~ Club
Sursa: Periegheze: Frunze de toamnă – de Traian Demetrescu – 
Traian Demetrescu – Frunze de toamnă…
Acum 4 ore
Ioan Muntean a apreciat discuția lui Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... în Fabulator Temporis ~ Club
Acum 4 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 4 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 4 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 4 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 4 ore
Costel Zăgan a postat o postare pe blog
Nici azi iubito nu pot trăi fără tinenici azi dragostea nu-mi dă pacetoate se scaldă însă în aur și…
Acum 4 ore
Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii… prin Cronopedia
Sursă: Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii… – Fabulator Temporis ~ Club –…
Acum 4 ore
Ioan Muntean a postat o discuție în Fabulator Temporis ~ Club
Sursa: Periegheze: Frunze de toamnă – de Traian Demetrescu – 
Traian Demetrescu – Frunze de toamnă…
Acum 5 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 5 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
 Expoziția Generală Română a fost organizată în urmă cu mai bine de 110 ani, cu prilejul împlinirii…
Acum 5 ore
Mai Mult…
-->