Jocuri de cuvinte - ie

 




Jocuri de cuvinte – ie

 

Geografie lingvistică

 

 

          Ie

 

          Moto: „Tăcând, a șters femeia o lacrimă cu ia.” (George Coșbuc)

 

Inventară românii și o zi a iei, chinezii ajutându-ne cu niște modele de masă. Și româncele le-au îmbrăcat, s-au pozat și s-au afișat pe web! Câte s-au pozat cu ii autentice în procente? Așadar, să revedem cunoștințele despre ie.

Este o bluză femeiască specifică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic, împodobită la gât, la piept și la mâneci cu diverse cusături, uneori cu mărgele. Doar englezii ne apreciază cuvântul ie, l-au acceptat în vocabularul limbii engleze, postând și o imagine pe care o introduc aici, cu explicația lor.

10808523891?profile=RESIZE_400x

Woman wearing a ie (femeie purtând o ie)

 

 

MDA2 (2010) scrie că provine din cuvântul latin medieval linea, de fapt din „(vestis) linea” - (îmbrăcăminte, veșmânt) din fir de in. Iar vestis provine din proto-italicul *westis, din proto-indo-europeanul (PIE) *wéstis, din *wes-, „a fi îmbrăcat”. Linea, „fir de in”, provine din līneus, „din in; [lucru] din in”, acesta din līnum, <<in>>”.

Francezii o traduc prin chemisier, cămașă pentru femei sau sinonimul blouse, „bluză”. Ni se propun ca traduceri pentru ie Bluse și Hemdbluse în germană, blouse în engleză, Blusn în bavareză, hiviz în bretonă, heviz în corni, blús în galică irlandeză, blusa în italiană, burausu - ブラウス în japoneză, aamakwasɨ în paiută de nord, camijaju în sardă, tchimijhî în valonă etc.

 

          În diferite limbi întâlnim:

 

● aamakwasɨ în paiută de nord;

● blouse în engleză și franceză, blús în galică irlandeză, blusa în italiană, Bluse și Hemdbluse în germană, Blusn în bavareză;

burausu - ブラウス în japoneză;

camicia rumena în italiană, camijaju în sardă, camisa romanesa în catalană, camisa romena în portugheză, camisa rumana în spaniolă, chemisier în franceză;

diladí (roumanikó poukámiso) - δηλαδή (ρουμανικό πουκάμισο) în greacă;

● hiviz în bretonă, heviz în corni;

ie (camisa rumana) în corsicană, ie (Romanian shirt) în engleză, ie (rumunska košulja) în croată, ie în română, aromână, megleno-română și istro-română;

koszula rumuńska în poloneză, romanska koșula - романска кошула în macedoneană, rumunská košeľa în slovacă, rumunská košile în cehă, rumunska košulja - румунска кошуља în sârbă, rumunska košulja în bosniacă, rumynskaja kašulia - румынская кашуля în bielorusă;

román ing în maghiară;

romen gömleği în turcă;

romunska majica în slovenă;

rumänisches Hemd în germană;

rumunsʹka sorochka - румунська сорочка în ucraineamă;

rumŭnska riza - румънска риза) în bulgară;

rumynskaya bluzka - румынская блузка în rusă;

● tchimijhî în valonă.

 

10808524488?profile=RESIZE_710x

Cuvântul ie

 

 

 

          Ia în viață și în (c)arte

 

          Moto: „Ancuța, cu cosițele-i plăvițe răsfirate, învălită numai într-o ie subțire și într-o fustă de albă mătase, căzu pe năsipul jilav și moale al prundului. (Alexandru Odobescu)

 

 

Născut în comuna Livezeni, județul Muscel, azi sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, despre care am și scris („Dor de acasă”, la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa), am fost familiarizat cu ia. Mama avea ii și fote în lada de zestre.

10808525467?profile=RESIZE_710x

Mama și tata în anul săsătoriei (1938)

 

Bunica Nițu Maria, mama tatălui, umbla numai în costum național. Fetele ei, mătușile mele, din care trei în București și două în Livezeni, aveau în lăzile de zestre costume naționale. Vă prezint doar o fotografie de la căsătoria fiicei sale Elisabeta, din februarie 1944, în București. Bunica mea și mătușile Nica (dreapta) și Eugenia (Jeana, stânga) erau în costume naționale.

Nu vă mirați că bărbații lipseau. Bunicul Nițu Constantin, fost primar liberal în Livezeni, al cărui nume îl port ca prim nepot, obiceiul pământului, decedase, tata era pe front în est, iar cele două surori ale miresei erau necăsătorite. Așa că în familia noastră mare costumele naționale erau ceva comun. Acestea se lucrau acasă, mai alea în nopțile de iarnă, la șezătoare, numită la noi hopșe.

10808525486?profile=RESIZE_710x

Nuntă în București, 20 februarie 1944

 

La noi, într-o cameră, războiul de țesut era montat iarna. Mama țesea stofe, covoare și covorașe, pânză de in sau de cânepă. După cină, femeile și fetele veneau la hopșe și noi copiii rămâneam acasă. Îmi cam plăcea să aud poveștile depănate când hopșa era la noi. La casa unde se adunau soții, când nu mergeau la culcare, pe masă era o țuică fiartă și se depănau povestiri, mai ales de pe front.

Iile erau cusute cu migală pe pânză de in, borangic sau bumbac. Ferice de femeile care vedeau „să bage ața de orice culoare în acul destul de fin, iar apoi să brodeze „râuri” ca ornamente sau să prindă mărgele mici sau paiete pe pânza iei.

Dacă pe la Muscel ornamentelor și se zicea „râuri”, prin alte părți ale țării ornamentelor cusute li se zicea bâzări”, că a apărut și expresia „ca o ie fără bâzări”, adică neîmpodobită. Cu toate că li se zice râuri doar cusăturilor în linii șerpuitoare, care împodobesc mânecile, de la altiță la manșetă, și piepții cămășilor de la costumul național, toate împodobirile iei s-a generalizat ca râuri. E normal că totul a plecat de la ondulațiile apelor curgătoare, râuri sau pâraie.

Povestirile erau deosebite. Se narau evenimente din viața lor, despre gospodăriile lor, despre recolte, despre nunți, despre botezuri, despre copii, despre soți, cele cu talent spuneau ghicitori și glume, unele chiar bancuri, deseori chiar mai deochiate, când mama, cu ochii pe mine, mă trimitea „dincolo”, în altă cameră. Știu că pe la șase ani o vecină, Mia „Fierii”, a zis că Maria „se ține” cu Ion. Eu am întrebat-o pe mama la ureche ce înseamnă chestia și mama „m-a luat de-o aripă” și m-a dus rapid „dincolo”.

Se mai fierbea și pentru femei țuică în zilele mai geroase. De regulă se fierbeau boabe de porumb, se făceau floricele sau se coceau cartofi în spuză. Fructele, alune de pădure, mere, pere, nuci erau ceva obișnuit. Și nu erau mere poloneze! Acum, în toate comunitățile românești din lume se sărbătorește ziua universală a iei la data de 24 iunie (Sânziene sau Drăgaica).

Am povestit despre ie pe unde am umblat, demonstrând cu fotografiile avute mereu cu mine. Am explicat tuturor că ia, bun național, este bluza componentă a costumului tradițional românesc feminin. Broderiile („râurii”), cu motive populare românești, erau deosebite. Mărgelele sau paietele erau opțiunea unora mai mândre.

Cum noi iubim folclorul, citiți câteva soliste din diferite zone ale țării și urmăriți-le iile. Ghiciți și apreciați zona. Acum apreciați doar iile purtate de: Maria Apostol, Mia Braia, Rodica Bujor, Margareta Clipa, Lucreția Ciobanu, Mariana Drăghicescu, Florica Duma, Maria Iliuț (Bucovina), Maria Lătărețu, Irina Loghin, Vlăduța Lupău, Angela Moldovan, Marioara Precup, Cornelia Rednic, Elena Roizen, Maria Tănase, Florica Ungur, Sofia Vicoveanca ș.a.

Vă prezentăm o fotografie cu începerea unui nou an școlar într-o școală din Ucraina. Era chiar după ce politicienii ucraineni au elaborat o lege de desființare a unor clase din școlile unde se studia în limbile minorităților, în cazul nostru a minorităților română și „moldovenească” (recunoscută de ucraineni). Ați văzut așa ceva în România? Nu cred! Noi Versace!

10808527497?profile=RESIZE_710x

Rezistență prin tradiții (Ucraina, septembrie 2021)

 

În final ascultați și vedeți iile câtorva interprete de muzică populară: Ana Orheanu Stanciu (https://www.youtube.com/watch?v=HCqIqSXP8XQ) - cu Mamă când eram micuță, Daniela Condurache („Lângă cobză și cimpoi”), Floarea Calotă (https://www.youtube.com/watch?v=-bbJsGe9zeQ), cu „Constantine, Constantine”, moldoveanca Matilda Pascal Cojocărița (https://www.youtube.com/watch?v=hr7e5_e7AcI), într-o emisiune din 1993, Niculina Stoican, aici cu câteva sârbe oltenești (https://www.youtube.com/watch?v=PFCroruLFGU) etc. Cum așa, să o uit eu pe Zorina, o câștigătoare a concursului Maria Tănase în 2013 (https://www.youtube.com/watch?v=1k3Iua3AFXQ), care-și laudă olteanul? Urmăriți-i și costumul oltenesc! Uitai și de Steliana Sima (https://www.youtube.com/watch?v=tytYgpg88ik), și subcomisar de poliție… Mă acuzați de prea multe arhaisme? Căutați cu Google, exersați-vă mintea!

10808529076?profile=RESIZE_710x

Maria Ciobanu și ia oltenească

 

          Articolul complet în format pdf este la adresa: Jocuri de cuvinte - ie.pdf

 

          Iubitori sau purtători de ie, să fiți iubiți! Și ceilalți!

 

          NC

 

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 13 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Școala normală de învățători din municipiul Zalău este precursoarea actualului Liceul pedagogic…
Acum 13 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Grupul Școlar Industrial Metalurgic din municipiul Reșița, denumire actuală – Colegiul Tehnic, este…
Acum 13 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
În data de 1 decembrie 2024, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o…
Acum 16 ore
Ioan Muntean – romanţă de dimineaţă (cybersonet XLIX) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – romanţă de dimineaţă (cybersonet XLIX) – Cronopediada grup – Cronopedia…
Acum 16 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
27. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
romanţă de…
Acum 18 ore
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVIII) în Cronopediada grup
Acum 20 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu THINK TANK (79) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 20 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – STRADA UNIRII DIN MUNICIPIUL TÂRGU JIU în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – GUGULANII ȘI MUNICIPIUL CARANSEBEȘ DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Produsul de mai sus este o medalie realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferit în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Adrian Scriminț a răspuns la discuția Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI din Hobby-Club Cronopedia
Superb. Lecturată cu plăcere. Întâmplător, dar nimic nu este întâmplător în viață, am trecut pentru…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Mai Mult…
-->