Jocuri de cuvinte - nor (1)

Jocuri de cuvinte – nor

Geografie lingvistică

 

 

        Nor

 

        Moto: „Nu am ști cât de frumos e cerul dacă nu ar avea nori pe el.” (Marin Preda)

 

Am scris despre geografie, despre ploaie (vezi pe la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-ploaie.html), chiar și despre mare (pe la adresa https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-mare.html) etc. Fiind eu de multe ori „cu capul în nori”, ăia din care vin ploile, trebuie să scriu și despre nori, mai ales că în facultatea de geografie am cerut și am primit multe lămuriri de la colegii din departamentul de meteorologie și hidrologie, neținând seama de tromboanele generalului Streinu. Norul, folosit mai ales la plural, norii, reprezintă o grupare delimitată de picături de apă sau cristale de gheață aflate în suspensie în atmosferă, în urma condensării sau sublimării vaporilor de apă.

 

12749021693?profile=RESIZE_400x
Nori

 

MDA2 (2010) și celelalte dicționare prezintă etimologia „lat. nubilum”. Observând că există și formele nour (regional, Moldova), noor (regional, Oltenia), nuor, nuvăr (regional, Banat) sau nuar (arhaic), nor este moștenit din formele mai vechi nuar, nuăr, acestea moștenite din latinescul nūbilum, substantiv folosit ca neutru al adjectivului nūbilus, „tulbure”, acesta din latinescul nūbēs, „nor”, derivat din proto-italicul *nouðetis, moștenit din proto-indo-europeanul *(s)newdʰ-e-ti-s, „nor”, derivat din *(s)newdʰ-, „a acoperi”. Comparați nor și cu nior în aromâmă, spaniolul nube, italianul nuvola, friulianul nûl, portughezul nuvem, catalanul núvol etc.

 

        În diferite limbi norului i se spune:

 

֎ abhr - अभ्र în hindusă, abhra – अभ्र în sanscrită, abr - абр în tadjică, abr – ابر‎ în persană (din medievalele persane ʾbl, ʾp̄l /abr/, „nor”, din proto-iranianul *abráh, din proto-indo-iranianul *abʰrás, din proto-indo-europeanul *n̥bʰrós);

֎ alĩlikpo în eve;

֎ amp - ամպ în armeană;

֎ anan - ענן în ebraică;

֎ ao în hawaiiană;

֎ āpstcəā - аҧсҭцəа în abhază;

֎ awan în indoneziană și în malai;

֎ bādal - बादल în hindusă, bādal - बादल în nepaleză, baddal - ਬੱਦਲ în pandsabi, badol - বাদল în assameză, badôl - বাদল în bengaleză (din sanscritul vārdala - वार्दल);

֎ balva în sami de nord;

֎ bılıt - былыт în iakută, bolıt - болыт în tătară, bolot - болот în bașchiră, bult - бұлт în cazahă, bulud în azeră, bulut - булут în kârgâză și - булут în kumükă,‎ bulut - بۇلۇت în uigură, bulut în turcă, turcmenă, tătară crimeană și uzbecă, pĕlĕt - пĕлĕт în ciuvașă (din turcicul otoman bulut - بولوت, بولوط, „nor”, din proto-turcicul *bulït, „nor”);

֎ bodjal în manx;

֎ boira în aragoneză (probabil din latinescul boreās, din grecescul antic Boréās – Βορέᾱςl, „nord”);

֎ caad în somaleză;

֎ chmura în poloneză (din proto-slavicul *xmura, vezi xmara/hmara – хмара în bielorusă și în ucraineană);

֎ cloud în engleză, clood, clud în scots, kloud în corni (din medievalele engleze cloud, cloude, clod, clud, clude, din vechiul englez clūd, „masa de piatră, stâncă, bolovani, deal”, din proto-germanicele *klūtaz, *klutaz, „nodul, masă, conglomerat”, din proto-indo-europeanul *gel-, „a aglomera, a strânge”);

֎ cwmwl, cymylau în velșă (din velșul medieval cwmwl, din proto-brithonicul *kuml, din latinescul vulgar *cumblus, din latinescul cumulus, „grămadă, surplus, vârf”; vezi kommol în corni, koumoul în bretonă, norii cumulus);

֎ dämäna - ደመና în amharică;

֎ dawor – ডাৱৰ în assameză;

֎ debesis în lituaniană (din proto-indo-europeanul *nébʰos, „nor”; cognat sau rudă cu letonul debess, „cer”, polonezul niebo, „cer” și grecescul antic néphos - νέφος, „nor, masă de nori”);

֎ ḍhaga - ढग în marathi;

 

12749022501?profile=RESIZE_180x180
Felhő

 

֎ felhő în maghiară (din proto-fino-ugricul *pilwe; cognat sau rudă cu estonianul pilv și finlandezul pilvi), fellego în țigănească;

֎ gureum - 구름 în coreană;

֎ hewr în zazaki, hewr, ewr în kurdă;

 

12749023476?profile=RESIZE_710x
Cuvântul nor în diferite limbi

 

֎ hmara - хмара în bielorusă și în ucraineană (din proto-slavicul *xmara, după Vasmer și Trubachev din contaminarea originalului *xmura și *para, „abur, vapori”, sau *mara, „amurg, iluzie, miraj”, primul fiind uneori comparat cu grecescul antic amaurós - ἀμαυρός, „întunecat, plictisitor”);

֎ hodei în bască;

֎ ifu în zulu, ilifu în xhosa;

֎ iyezi în zulu;

֎ kapua în maori;

֎ koumoul în bretonă (vezi cwmwl);

֎ kovol - ковол în erza;

֎ kymör - кымöр în komi;

֎ kʼos în navajo;

֎ lefog în volapük;

֎ mākonis în letonă (fie din verbul mākties, „a deveni tulbure”, fie dintr-un adjectiv mai vechi din secolul al XVII-lea mākons, „ceață, tulbure”; în secolul al XVIII-lea, mākonis însemna încă „furtună”, „tunet”, „nor de ploaie”, iar cuvântul debesa era folosit pentru „nor”, înțelesul actual fiind stabilit în secolul al XIX-lea);

֎ marχa - марха în cecenă;

֎ mây în vietnameză;

֎ mêek - เมฆ în thai, meek - ເມກ, fuea - ເຝື້ອ în laoțiană:

֎ mega în indoneziană, javai și malai, méga în sundaneză, megh - मेघ în hindusă, megh - মেঘ în assameză, megh – মেঘ în bengaleză, megha - मेघ în marathi, megha - ମେଘ în orija, mēgha - ಮೇಘ în kannada, megha - मेघ în sanscrită, mēghaṃ - മേഘം în malaialam, mēghamu - మేఘము în telugu, mēkam - மேகம் în tamilă (din sanscritul megha - मेघ);

֎ merawan în malai;

֎ miğ - мигъ în osetă,‎ miğ - ابر, میغ,‎ în persană;

֎ mixtli în aztecă și în nahuatl clasic;

֎ moln în suedeză (dintr-o formă veche suedeză a lui mulen, „întunecat, cețos”);

֎ moya - , (もや), kiri - (きり) în japoneză;

֎ mozne - مزنه în persană;

֎ mrak în cehă și în slovacă, mrok, mróčel în sorabă de sus, mrok, mrokawa în sorabă de jos (din proto-slavicul *morkъ);

֎ naḳk - накӏк în avară;

֎ néal în írlandeză, neul în galică scoțiană;

֎ néphos - νέφος în greacă antică;

֎ nior în aromâmă, nivel, nibel, neivel, nebla, neabla, nüvla în romanșă, nivol în occitană sau provensală, nivulu în corsicană, nor în română, nóro în țigănească, nuage în franceză (nue, „nor, arhaic, din latinescul vulgar *nūba, din latinescul nūbes, „nor”, +‎ -age), ñube în asturiană, interlingua, novială și spaniolă, nubes în latină, nubo în esperanto și ido, nue, nughe, nui în sardă, nûl, nìul în friuliană, nûlêye în valonă, nuvem în portugheză, núvol în catalană, nùvoła, nioła, neoła în valenciană, nuvola, nube, nemb în italiană, nuvula în sicíliană;

֎ nuiaq în groenlandeză, nuvujaq - ᓄᕗᔭᖅ în inuktitut;

֎ oblak - облак în bulgară, macedoneană, sârbă și sârbo-croată, oblak în bosniacă, cehă, croată, slovacă și slovenă, oblako - облако în rusă, vóblaka - воблака în bielorusă (în final toate din proto-slavicul *obolkъ, din vechiul slavic de est oboloko - оболоко);

֎ pelʹ - пель în erza, pĕlĕt - пĕлĕт în ciuvașă, pulut - пулут în hacasă și în sor (din proto-turcicul *bulït, vezi turcicul bulut mai sus), pilem - пилем în udmurtă, pyl - пыл în mari;;

֎ pilv în estonă, finlandeză și võro (din proto-finicul *pilvi, din proto-fino-ugricul *pilwe, cognate sau rude cu maghiarul felhő, vezi mai sus);

֎ pɔpɔɔk - ពពក în khmeră;

֎ qinaya în aimară;

֎ rahona în malgașă;

֎ re în albaneză;

֎ saħa:ba(tun) - سَحَابَةٌ în arabă, sħaba în malteză;

֎ scamall în írlandeză;

֎ sgòth în galică scoțiană;

֎ sky în daneză, norvegiană, norvegiană nynorsk și suedeză, ský în islandeză, skýggj în feroeză (din vechiul norvegian ský, din proto-germanicul *skiwją. „nor, strat de nori”, din proto-indo-europeanul *(s)kewH-, „a acoperi”);

֎ sprin pa - སྤྲིན་པ în tibetană;

֎ sýnnefo - σύννεφο în greacă (din grecescul bizantin súnnepho – σύννεφο, din grecescul koine súnnephos - σύννεφος, din grecescul antic sun- - συν-, + néphos - νέφος);

֎ tim - တိ în birmaneză;

֎ tuča - туча în rusă (din proto-slavicul *tǫča, probabil original însemnând „precipitații, ploaie torenţială”, comparați cu vechiul slavonic bisericesc tǫča - тѫча, „ploaie torenţială”; cognat sau rudă cu sârbo-croatul tuča – туча, „grindină”, slovenul dialectal tọ́ča, „viscol”, polonezul tęcza, „curcubeu”);

֎ ulap în tagalogă;

֎ ulogilv - ᎤᎶᎩᎸ în cheroki;

֎ urukpu în igbo;

֎ üül - үүл în mongolă, üülen - үүлэн în buriată, üüln - үүлн în kalmükă;

֎ vādaḷũ - વાદળું în gudjaráti;

֎ valākuḷa - වලාකුළ în singaleză;

֎ vārida - वारिद în sanscrită;

֎ volkn - וואָלקן,‎ volkns - וואָלקןס în idiș, wolcen în engleză veche, wolk în afrikaans, frízonă și neerlandeză, Wolke (din medievalul german wolken, din vechiul german wolkan, din proto-germanicul *wulkaną, achin sau rudă cu englezescul welkin, proto-slavicul *volga, albanezul ulmej, „a uda, a umezi”, din proto-indo-europeanul *welg-) și Gewölk în germană, Wollek în luxemburgheză, wolko în germană veche;

֎ wingu în swahili;

֎ woreź - ورېځ în paștună;

֎ ɣrubeli - ღრუბელი, ɣrubli - ღრუბლი în gruzină;

֎ yún - , în chineză;

֎ ʕnānā’ - עננא în arrami;

֎ میگھ, بادل, ابر în ‎urdu.

 

Continuare la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-nor-2

Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - nor.pdf

CN

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - Baladă-jazz de toamnă în Cronopediada grup
Acum 3 ore
discuția a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Fabulator Temporis ~ Club
Sursa: Periegheze: Frunze de toamnă – de Traian Demetrescu – 
Traian Demetrescu – Frunze de toamnă…
Acum 5 ore
Ioan Muntean a apreciat discuția lui Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... în Fabulator Temporis ~ Club
Acum 5 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 5 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 5 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 5 ore
Ioan Muntean a răspuns la discuția Ioan Muntean Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii... din Fabulator Temporis ~ Club
""
Acum 5 ore
Costel Zăgan a postat o postare pe blog
Nici azi iubito nu pot trăi fără tinenici azi dragostea nu-mi dă pacetoate se scaldă însă în aur și…
Acum 5 ore
Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii… prin Cronopedia
Sursă: Traian Demetrescu – Frunze de toamnă şi alte poezii… – Fabulator Temporis ~ Club –…
Acum 5 ore
Ioan Muntean a postat o discuție în Fabulator Temporis ~ Club
Sursa: Periegheze: Frunze de toamnă – de Traian Demetrescu – 
Traian Demetrescu – Frunze de toamnă…
Acum 5 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 6 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
 Expoziția Generală Română a fost organizată în urmă cu mai bine de 110 ani, cu prilejul împlinirii…
Acum 6 ore
Mai Mult…
-->