Jocuri de cuvinte - pădure
Geografie lingvistică
Pădurea în onomastică
Moto: „Voi, creatori ai artei pure,/ Ce staţi acuma la pădure,/ Să fiţi atenţi când va plimbaţi/ Să nu călcaţi în... ce creaţi!” (La Pelişor, palat transformat de regimul comunist în casă de creaţie, de Păstorel Teodoreanu)
Pădurea nu putea lipsi din onomastică, din nume de oameni sau de locuri. Dicționarul Onomastic (1963) are definiția: „PĂDURE subst. 1. – frecv., pren.: Pădure al Banului (17 B II 178) zis și P. Banul (ib., 436); – stolnic (ib. 428); – fam. (Sd XVI; Ard; Buc; 17 B I 66) etc.; Pădur/escu (Hur 206). 2. Păduroiu V. (Buzău); – M. (Ul 138).” Numele de familie Pădure, Pădureanu, Păduroiu Păduraru ș.a. sunt omniprezente în România.
Pădure, Păduraru, Pădurariu vă salută!
Cuvântul pădure este prezent și în toponime sau nume de locuri. Toți știți de Munții Pădurea-Neagră (Schwarzwald, lanț lung de 200 km., în marele ducat de Baden și în Wurtemberg, de unde izvorăște Dunărea, prin pâraiele Brigach și Breg), Munții Pădurea Turingia (lanț de munți în aceleași ducate), comuna Filipeștii de Pădure (în județul Prahova), Pădurea Boemiei (Česky Les, masiv muntos situat la granița Cehiei cu Germania), Munții Pădurea Craiului (în Munții Apuseni), Pădurea de Piatră (Shi Lin, în sudul Chinei (provincia Yunnan), Pădurea pietrificată (Petrified Forest, pădure fosilizată în S.U.A., Arizona), Sângeorgiu de Pădure (oraș în județul Mureș), comuna Seaca de Pădure (în județul Dolj ș.a.
De ka codru, mnasiv mare de pădure, au apărut prenumele Codruț, Codrin ș.a. Dicționarul Onomastic (1963) dă definiția: „CODRU gr. Kόδρος. 1. Codrus (Ard); (Codru (Paș); Ion-Codru Drăgușanu, ard. 2. Codre (Ard); -a (17 A IV 67; DR II 697; Drag 118); – log. (Mano 23; Cat); – din Codrești (16 B V 54). 3. Codr/escu, -eanu fam.; -ana f. (Ard II 130); -enița, Tofana (Bîr I); -ica, Panait (Sd I -II); Codricel (17 B III 149). 4. Codreș (Cat); -an, țig. (16 B II 250) -ești t. (Cat). 5. Codreț por. ard. (Viciu 33). 6. + -in: Codrinescu (Arh). 7. Codriș/an, țig. (16 A IV 260), -ăști s. (16 B IV 476). Apelativul codru, contribuie în mare măsură la formarea acestor nume, cum este cazul și cu sinonimele: pădure, dumbravă.”
Așadar, și de la codru, masiv mare de pădure, au apărut mume de familie precum Codru, Codreanu, Codrescu, Codrea ș.a., prenume precum Codrin, Codruț, Codreana ș.a.
Codreanu vă salută!
Sunt destule toponime cu cuvântul codru, precum Codrești (sat în comuna Ciorăști din județul Vrancea), Codrul Cosminului este pădure la sud de Cernăuți. Aici, în octombrie 1497, a avut loc o bătălie în care armata Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, a zdrobit armata polonă invadatoare.
Codreni este numele unui sat al comunei Gurbănești, din județul Călărași, unde se află Schitul Codreni, construit în anul 1678. Tot Codreni este numele unui sat al comunei Mileanca din județul Botoșani. Prima mențiune documentară a satului Codreni (comuna Mileanca) este din 11 iunie 1625.
Codru este numită zonă situată în nord-vestul țării, în județele Maramureș și Satu Mare. Culmea Codrului (Făgetului) este denumire a munților de origine hercinică, ce domină, din punct de vedere geografic, zona.
Codru-Moma este un masiv muntos împădurit în vestul Munților Apuseni, între Crișu Alb și Crișu Negru, cunoscut și sub denumirea de Munții Codrului.
Știți toți de Codrul Vlăsiei, pădure are se întindea, acum mai bine de o sută de ani, la nordul Bucureștiului, cuprinzând de la Ciorogârla la Cernica, partea de jos a plășii Snagov și partea de vest a plășii Mostiștea. A te avânta prin pădure era pe atunci un act de mare curaj, căci tâlhăriile la drumul mare se țineau lanț, mai ales în epoca domnilor fanarioți.
Din acea vreme a rămas vorba „ca-n codrul Vlăsiei”, aplicată mai târziu îndeosebi politicienilor, care, jefuind bugetele intrate pe mâna lor, se comportau cu finanțele țării aidoma tâlharilor ce-și despuiau victimele în pădurea de odinioară. Prin extensie, înseamnă un loc fără control, unde domnesc jaful și frauda. Francezii au o expresie similară: „La forêt de Bondy” (Pădurea Bondy).
Și crâng, păduricea tânără de lăstari, a intrat în onomastică. Am avut un student la ATM, Crângașu, care a devenit colonel la Direcția Informații a M.Ap.N. cu multe misiuni în străinătate. Există toponimele sau oiconimele Crângu, comună în județul Teleorman, pe Călmățui, Crângurile, comună în județul Dâmbovița.
Să nu uităm de dumbravă, pădure tânără și nu prea deasă, prezentă și ea în onomastică. Există numele de familie Dumbravă, Dumbrăveanu. Un anume Dumbravă Constantin (1890-1935, n. Huși), a fost medic și explorator român. A participat la expediția întreprinsă pe coasta estică a Groelandei de vasul „Gertrude Reik” (1927-1928). Între 1930 și 1931, a traversat Groelanda de la vest la est, de la Angmagssalik la Holsteinsborg, scriind și un jurnal de călătorie.
Cuvântul e prezent și în toponime, precum Dumbrava-Roșie, câmpie arată cu cei 10.000 de poloni, prinși și înjugați la plug de Ștefan cel Mare după bătălia de la Codru-Cosminului în 1492, după Șăineanu, ed. VI (1929), Dumbrava (comună în județul Mehedinți, cu reședința în satul Dumbrava de Jos, comună în județul Prahova și comună în județul Timiș), Dumbrava Roșie (comună în județul Neamț), Dumbrăveni (județul Sibiu).
Dumbrăveanu vă salută!
Grătar în pădure
De la latinescul silva, „pădure”, a derivat și numele Silvestru, cuvântul sivestru existând ca adjectiv și în română, cu sensul „de pădure”. Silverstru (Silvester) a fost numele a doi papi ai lumii. Silvestru al II-lea (Gerbert d’Aurillac, 999-1003) trece drept unul din marii învățați ai evului-mediu. Silvestru Valentin (1924-1996) a fost publicist și critic român de teatru („Caligrafii pe cortină”).
Sivestru există și în alte limbi: Sylvestre sau Silvestre (popular Sevestre) în franceză, Silvester în germană, Silvestro în italiană, Szilveszter în maghiară, Silvester(ii) în bulgară, Silivestr în rusă etc. Poate unii au citit cunoscutul roman al lui Anatol France, „Crima lui Silvestre Bonnard”.
Tot de la latinescul silva derivă și Silviu, Silvia, prenume moderne care se bucură astăzi de popularitate la noi, Sílviu și Sílvia reproduc pe cale cultă două nume celebre în istoria legendară a romanilor. Conform tradiției, Rea Silvia era fiica lui Numitor, regele cetății Alba Longa.
Amulius, uzurpatorul tronului fratelui său, o constrânge să se facă vestală (preoteasă a zeiței Vesta). Ea trebuia să mențină focul sacru și să-și păstreze castitatea timp de treizeci de ani, cât dura funcția sacerdotală. Încălcarea acestei prescripții era pedepsită prin înmormântarea de vie. Iubită de zeul Marte, Silvia dă naștere lui Romulus și Remus. Este pedepsită de rege pentru păcatul zeiesc, fiind aruncată în Tibru, dar divinitatea râului o ia de soție. Legende!
Silvius, fiul lui Enea și al Laviniei, este considerat strămoșul regilor din Alba Longa. Dacă aceste elemente ale tradiției și legendei ar fi fapte istorice reale, Silvius și Silvia ar avea o foarte mare vechime, iar explicarea lor prin latinescul silva „pădure” n-ar fi decât o etimologie populară, ca multe altele.
Există și ipoteza că numele ar fi creații mai târzii, legate de povestea fondării Romei, caz în care etimonul silva este posibil (afirmația se sprijină pe un fapt nu lipsit de importanță și anume lipsa numelor din izvoare mai vechi, Silvius și Silvia apărând doar la Vergiliu, adică destul de târziu).
Din mitologia romană este cunoscut și Silvanus (derivat din silva, silvae, din familia căruia fac parte sălbatic, silvic etc.), zeu rustic, protector al câmpiilor și turmelor. Silviu și Silvia au căpătat o nouă strălucire odată cu moda numelor clasice și literare folosite la noi încă din secolul trecut. Ele au astăzi o largă răspândire și frecvență destul de ridicată.
În franceză există Silvie, popular Selve (din Silvius), Sylvie, Sauvan și Silvain (din Silvanus), în germană Silvia, Silvana, în italiană Silvio, Silvia, Silvano, Silvana, în maghiară Szilviusz, Silvia, Silvana, în bulgară Silvi, Silvia, în rusă Silvii, Silvia etc.
Dintre personajele care au contribuit la răspândirea numelor o amintim pe nimfa Silvia din drama pastorală Aminta de Torquato Tasso, pe Silvia din poemul lui Giacomo Leopardi, „Către Silvia” etc.
Avurăm și noi pe Silviu Brucan (1916-2006), politolog comunist și diplomat român, cel ce ne incita pe la TVR pe timpul îngrămădelii din decembrieb 1989.
Noi avem aceste nume în familia lărgită, Silvia numindu-se sora mea, mama soacră (mama Vioricăi) și nașa fiului nostru Călin-Daniel. Sora Silvia are fiul cu numele Silviu Constantin (nepotul și finul nostru).
Tăierea pădurilor în interesul țării
Trecem al alte limbi internaționale de largă circulație. Englezii au pentru pădure forest, wood(s) taiga etc. În Insulele Britasnice se mai folosesc foraois în irlandeză, coill în irlandeză, coille și coedwig în galeză sau velșă, en koes în corni, wid în galică scoțiană etc.
Din forest a derivat prenumele Forest, care a devenit și nume de familie, ajungând și în SUA. După recensământul populației din 2010 (2010 United States Census), Forest este al 6.661-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 5.076 persoane (din care 65,76% albi și 28,23% negri).
La https://www.houseofnames.com/forest-family-crest este un raport rezultat după interogarea unei baze de date geografice demografice pentru existența numelui de familie Forest, care prezintă etimologia, răspândirea numelui în lume, pe țări, profesii etc.
Forest vă salută!
Forest nu lipsește din toponimie (nume de locuri). Pe hărțile editate cu scrisul denumirilor în limba engleză veți găsi, de exemplu, macrotoponimele: Black Forest („Pădurea Neagră”, o pădure mare și un lanț de munți în sud-vestul Germaniei), Bohemian Forest („Pădurea Boemiei”, un lanț muntos din Cehia, Austria și Germania) sau Bavarian Forest („Pădurea Bavareză”, o regiune montană joasă împădurită din Bavaria, Germania).
Cum suntem „căutători”, mai găsim: Beech Forest („Pădurea de fagi”, mic oraș din Shire of Colac Otway, Victoria, Australia), Bowland Forest High și Bowland Forest Low (parohii din districtul Ribble Valley, Lancashire, Anglia), Bracknell Forest (district din Berkshire, Anglia).
Nu obosiți și puteți căuta singuri: Bulwell Forest, Dartmoor Forest, Epping Forest, Far Forest, Flodge, Forest City, Forest County, Forest Gate, Forest Glen, Forest Hall, Forest Head, Forest Heath, Forest Hill, Foresthill, Forest of Dean, Forest Park, Forest Row, Gisburn Forest, New Forest, Park Forest, Peak Forest, Sherwood Forest, Stockton on the Forest, Teutoburg Forest, Waltham Forest, Wyre Forest etc. Succes!
Francezii folosesc pentru pădure forêt, bosquet și boqueteau, brousse, sylve, taïga etc. În hexagon mai există forest în bretonă, forèst în occitană, fouorêt în normandă (Guernsey), foresta în corsicană, koad în bretonă etc.
Din forêt a derivat întâi prenumele Forêt și Foret, transformat ulterior în nume de familie, „exportat” și în Anglia și ajuns chiar și în SUA. Conform recensământului din 2010 (2010 United States Census), Foret este al 11.035-lea nume de familie ca frecvență din SUA, purtat de 2.881 persoane (din care 89,03% albi).
Forêt și Foret vă salută!
A apărut toponimul Forêt, care a fost vechiul nume al comunei franceze La Forêt-Fouesnant, dar fiul Călin-Daniel mă informează că este și numele unui cătun al comunei francofone Trooz din provincia Liege, din Valonia, Belgia.
Nu ratăm momentul de a repeta că există în Franța Forêt de Bondy („Pădurea de la Bondy”), pădure de lângă orașul cu același nume (în departamentul Seine-Saint-Denis, la circa 15 kilometri la est de Paris). Veacuri de-a rândul, această pădure a păstrat trista faimă a unui cuib de tâlhari și ucigași. Acolo ar fi fost sugrumați regele francilor Childeric al II-lea (653-675) împreună cu soția sa, seniorul Aubry de Montdidier, curtean al lui Carol al V-lea (1500-1558), dar și mulți alții.
Așa că „La forêt de Bondy” are echivalentul românesc în expresia „codrul Vlăsiei”! Legendele despre această celebră pădure l-au inspirat pe Victor Hugo,care a situat ferma Thénardier-ilor la Montfermeilîn Mizerabilii (Les Misérables). Frumusețea pădurii a inspirat-o și pe Madame de Sévigné (1626-1696), căruia îi plăcea să se relaxeze acolo.
Germanii au pentru pădure Wald (și în germană alemannică), Forst. Gehölz, Hain etc. Mai există Woid în bavareză, Woold în frizonă saterland și în germana populară, Woolt în germană plautdietsch, Bësch în luxemburgheză etc.
Aflați destule despre Wald prin clic pe: „Wald” în Deutsches Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm, 16 vols., Leipzig 1854–1961; „Wald” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache; „Wald” în Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon; „Wald” în Duden online; „Wald” în OpenThesaurus.de.
Wald a devenit întâi poreclă pentru unul care locuia în sau lângă pădre,, apoi prenume și chiar nume de familie. Numele a ajuns și în România (vezi Iordan, Iorgu,1983, Dicționar al numelor de familie românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică).
La https://www.ancestry.com/name-origin?surname=wald este un raport al unei baze de date geografice demografice după interogarea asupra existenței numelui de familie Wald. În care găsiți informații asupra etimologiei numelui, răspândire pe țări și pe alte criterii etc.
Wald vă salută!
Wald intră și în toponime (nume de locuri). Am scris mai sus despre Schwarzwald (Munții Pădurea Neagră”), de unde izvorăște fluviul Dunărea (vezi Schwarzwald – Wikipedia) și nu repetăm datele sau informațiile. Dacă ne străduim găsim și alte toponime, precum Buchenwald (pădure de foioase, în principal din fagi, veziLagărul de concentrare Buchenwald– Wikipedia, lagăr de concentrare nazist înființat pe dealul Ettersberg, lângă Weimar, Germania, în iulie 1937.
A fost unul dintre primele și cel mai mare dintre lagărele de concentrare din Altreich, Niederwald (Niederwald, lângă Rüdesheim am Rhein in Hesse, Germania).
Alena, Marta, Dmitriiși Elena Les (Лес, „Pădure”) vă salută!
Rușii au pentru pădure les - лес, existent și în bulgară și în sârbo-croată, dar și tajgá - тайга́ pentru marile păduri siberiene. Au apărut mintenaș nume de familie precum Les - Лес, Lesnikov - Лесников, Lesnoi - Лесной, Lesovik - Лесовик, Lesovnikov - Лесовиков, Leșak - Лешак, Leșakov - Лешаков, Leșko - Лешко, Leșukov – Лешуков etc.
Au apărut și toponime precum Lesnaja - Лесная (unul dintre numeroasele râuri care curg prin Rusia), Leșak – Лешак (oraș în Serbia), Zales`e – Залесье (regiune istorică de pe teritoriul Rusiei, situată în interfluviul Volga-Oka), Polesok – Полесск (oraș din Rusia,în regiunea Kaliningrad), Poles`e - Полесье (regiune istorico-culturală și fizico-geografică situată pe teritoriul Ținutului Poloniei), Lesozavodsk - Лесозаводск (oraș din Rusia, în regiunea Primorski), Lesosibirsk – Лесосибирск (oraș din Rusia, în regiunea Krasnoiarsk), Pereslavl`-Zaleskij - Переславль-Залесский (oraș de subordonare regională din regiunea Iaroslavl din Rusia).
Тевтобургский Лес (Teutoburger Wald, „Pădurea Teutoburg”)
Și ei traduc în rusă denumirile străine pe hărți, de exemplu rușii scriu Тевтобургский Лес (Pădurea Teutoburg), o regiune de zone joase mlăștinoase din cadrul statelor germane Saxonia Inferioară și Renania de Nord-Westfalia, situată în Munții Weser, între văile râurilor Weser și Ems. Aici, Arminius, conducătorul tribului germanic Cherusci, l-a învins pe asasinul darchin Varus (9 d.Hr.). Data uciderii lui Varus, despre care am mai scris, este incertă (79 sau 21 d.Hr.).
Iubitori sau de pădure, de umbră și de apă de izvor, de grătare în Pădurea Cernica, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, cândva, undeva sau oriunde, chiar și într-o pădure!
Cu generalul nord-coreean O Ce Gân (아 정말 엉망이야) în Phenian, în Cimitirul martirilor, cu o „pădure” de monumente funerare (septembrie 1989)
Partea întâi la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-padure-1
Eseul întreg la:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/12/jocuri-de-cuvinte-padure.html
Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - pădure.pdf
CN
-->
Comentarii