Jocuri de cuvinte - tren
Geografie lingvistică
Tren
Moto: „Mergând cu trenul prin Carpaţi,/ Nerăbdător să-mi văd oraşul,/ Mă-ntreb: aceşti întârziaţi. Îşi vor găsi vreodată naşul?” (Trenurile CFR Călători au întârziat în 2017 aproape 9 ani, de Petru Ioan Gârda)
Cum să nu amintești de cuvântul tren în zilele de astăzi, când Căile Ferate Române (CFR) sunt cum sunt. Am scris despre trenurile din alte țări care m-au fascinat. E vorba de acel convoi de vagoane de cale ferată legate între ele și puse în mișcare de o locomotivă. Nu ne legăm aici de trenul subteran, adică de metrou, nici de trenul de aterizare, trenul de unde sau alte tipuri de trenuri.
Tren Siemens Velaro la Arad (stați liniștiți, e doar în trecere)
Hopa! România a avut pentru foarte puțin timp un tren de mare viteză pe teritoriul ei, Siemens Velaro, dar din păcate a fost doar în tranzit, din Germania, către Turcia. În timp ce la noi, compania de stat nu este capabilă să scoată pe piață un „Mers al trenurilor”, demn de secolul al XXI-lea, alte țări fac pași concreți spre trenuri absolut grozave. Un astfel de tren cu 8 vagoane costă aproape 40 milioane euro. Dar să o luăm lingvistic....
Am moștenit cuvântul din cuvântul francez train, acesta provenind din francezul medieval train, la rândul său din vechiul francez train, care la început însemna alură, apărut în secolul al XII-lea de la verbul traîner, „a agăța”, referindu-se la cotiga „agățată de cal” (sau de măgar)!
În diferite limbi trenului i se spune:
► ād°əγbā - адәыҕба în abhază;
► adestrar în galiciană;
► amaxostoichía - αμαξοστοιχία în greacă;
► cerbydres în velșă,
Cuvântul tren în diferite limbi
► cjahnik - цягнік în belarusă;
► comboio în portugheză (din franțuzescul convoi, din vechiul franțuzesc convoier, o altă formă a lui conveier, din latinescul medieval conviare, „a însoți pe drum”, din latineștile com-, „împreună”, + via, „drum”);
► Eisenbahn în germană (din Eisen, „fier”, + Bahn, „transport, bandă, linie”, inițial pentru șinele de fier ale trenurilor utilizate în minerit);
► gari moshi în swaheli;
► gicha - 기차 (氣車) în coreană;
► gnacʿkʿ - գնացք în armeană;
► huǒchē - 火車, 火车, lièchē - 列車, 列车 în chineză;
► ishkodewidaabaan în odsibva;
► juna în finlandeză;
► katar în turcă, qatar în azeră, qetār - قطار în persană, qiṭār - قطار în arabă (toate din arabicul qiṭār - قِطَار , „șir, convoi de cămile, tren);
► kereta api, keretapi în malai,
► kōcciya - කෝච්චිය în singaleză;
► kǫʼ naʼałbąąsii în navajo;
► lest în islandeză (din germanul medieval last);
► lot fai - ລົດໄຟ în laoțiană,
► maṭarebeli - მატარებელი în gruzină;
► mogithi în kikuju;
► pociąg în poloneză (din ciągnąć, „a trage”);
► pojezd - поезд în rusă, bașchiră, osetă, tadjică și în erza, pójizd - поїзд în ucraineană (toate din rusescul pojezd - поезд, probabil din proto-slavicul *ězda, „a călări”)
► rékhev- רכבת în ebraică;
► relgāṛī - रेलगाड़ी în hindi;
► ressha - 列車 (れっしゃ), densha - 電車 (でんしゃ), kisha - 汽車 (きしゃ, トレーン) în japoneză;
► rong în estonă (probabil onomatopeic);
► rót fai - รถไฟ în thai;
► şemenefer - شهمهنهفهر în kurdă (vezi expresia franceză chemin de fer, „cale ferată”);
► tåg, persontåg, godståg în suedeză, tog în daneză, norvegiană și feroeză („împrumutat” din germanele medievale toge, toch, din vechiul saxon *tugi, din proto-germanicul *tugiz; cognat cu olandezul teug, germanul Zug, vezi mai jos);
► tīvaṇṭi - തീവണ്ടി în malaialam;
► traein în irlandeză, train în engleză și în franceză, traíno - τραίνο/ tréno - τρένο în greacă, trajno în esperanto, trèan în galica scoțiană, trein în olandeză și în afrikaans, trem în portugheză, ṭren - ٹرین în urdu, ṭren - ट्रेन în hindi, ṭrēn - ট্রেন în bengali, tren în albaneză, bașchiră, bretonă, catalană, malai, spaniolă, română, tagalogă și turcă, trên în velșă, treno în italiană;
► traukinys în lituaniană (din tráukti, „a trage”, + -inys);
► vagonaro în esperanto,
► vilciens în letonă [din vilk(t), „a trage”, + -iens];
► vlak - влак în bulgară și în sârbocroată, vlak în cehă, slovacă și slovenă (din cehul vlak, din vláčet, „remorcare, transport”, calchiere după germanul Zug);
► vonat în maghiară (din von, „a trage”, + -at);
► voz - воз în sârbocroată și în macedoneană (din proto-slavicul * vozъ, „căruță, vagon”),
► xe lửa în vietnameză;
► Zug în germană (din germanele medievale zuc, zug, din vechiul german Zug, din proto-germanicul *tugiz, substantiv abstract care aparține proto-germanicului *teuhaną, din proto-indo-europeanul *dewk-, „a trage, a conduce”; cognat cu olandezul teug, hunsrikul Zugh, vechiul englezesc tyge; comparați cu germanul ziehen, „a trage, a desena”; de la nemți luarăm și noi cuvântul „țug”!).
Și ca să ne lămurim cu trenul care trecu prin România, Turcia a comandat în 2013 primul tren Velaro, iar garnitura a început să circule în 2015. A urmat o comandă de șase trenuri și apoi încă zece. Societata turcă TCDD va avea 19 trenuri Velaro. Contractul cu trenuri a fost de 340 milioane euro, incluzând și trei ani de mentenanță sau întreținere.
Ăsta doar trece pe la noi! Și merge încet!
Trenuri și trenuri
Moto: „Când cimitiru-şi umple morga,/ Revine-acelaşi trist refren:/ Când accidentele de tren,/ Când piesele lui domnu' Iorga.” („„Dezastre”, de Păstorel Teodoreanu; ce epigrame ar face acum când accidentele de automobil produc decese zilnic)
Nu facem un istoric al căilor ferate și al trenurilor la noi și în lume, că vă puteți documenta ușor. Mă întreb doar atât: Încotro? Care-i viitorul? Am pierdut trenul? Că românii, oameni inteligenți, au destule expresii cu trenul. Noi dăm exemplu numai unul și bun!
„A scăpa sau a pierde trenul” înseamnă a scăpa o ocazie favorabilă, cam cum scăpară românii seniori mărirea punctului de pensie cu 40 %. Și ei zic mărire cu 14 % în loc de scădere cu 26 %! Culmea e că nici copiilor nu li s-a dublat alocația! Dar am scăpat trenul, adică ocazia de a moderniza CFR-ul, căile ferate și trenurile!
Dacă aș povesti cum își potrivea tata ceasul de masă CFR de acasă (că de mână n-am avut până n-am ajuns locotenent), după mersul trenurilor de călători înainte de decembrie 1989 m-ați numi comunist sau ceaușist nostalgic. Locotenent zisei? Era vremea când mi se dădeau foi de drum clasa întâi, dar mergeam la clasa a doua, că acolo erau fete clasa întâi!
Acum ca general în rezervă am bilete clasa a doua, dar am șoferiță personală (Viorica)! Dacă aș adăuga mulțimea trenurilor „de marfă” care treceau la câteva minute în perioada aia pe care o criticați, iar m-ați înjura. Cam cum procedează unii acum cu etichetarea chinezilor, îndemnați noi fiind de yankei și de ambasadorul lor pe aici, zice-se fost român!
Traseul trenului China - Germania
Dar țările Europei de vest își văd de treabă și colaborează cu China! Așa că... auzirăți de trenurile de marfă China – Europa? Să descriem un astfel de tren! E tras de 4 locomotive, are 300 de vagoane, cu personal ce lucrează în 16 schimburi, circulând pe un traseu lung de 10.214 Km, din China - prin Kazahstan, Rusia și Polonia - până în Germania, la Duisburg, pe o durată de 14 zile, față de 60 de zile cât ar dura pe calea mării („Silk Rail”, calea ferată a mătăsii).
Anual sunt transporatate astfel 231 milioane de containere din China în Europa, adică un container la doi cetățeni europeni! Iar un container are (în medie) o capacitate de 55 tone! Așadar, unui cetățean european îi revin anual 27,5 tone de marfă, respectiv 75,34 kg/cetațean/ zi marfă.
Interesant, nu? Puteți naviga pe web, pe youtube și să vedeți descrierea (https://www.youtube.com/watch?v=dsMgm3J-2X0). Puteți opta liber și pentru o altă prezentare (https://www.youtube.com/watch?v=N7ecXFytM1k).
Și există, dragii mei, și un top al celor mai lungi trenuri din lume, în care precis nu intrăm (Top 5 World's Longest Trains). La economia noastră, lăsați-vă păgubași! Treceau trenuri cu ciment, trenuri cu automobile, cu tractoare, cu autocamione, cu calculatoare și alte mărfuri în containere, că fabricam destule produse pe aici, dar unii le-au cosiderat comuniste sau ceaușiste și le-au eliminat.
Altă reprezentare a traseului aerian (cu aplicația Rometorio)
Trenuri de lux
Moto: „Scriind în trenu-accelerat,/ Pe când suia în goană panta;/ Atât ai fost de transportat,/ Că ai uitat să pui şi poanta! (de Sorin Beiu, din „În luptă cu un... bei”, 2006, dintr-un „Duel epigramatic, seria 20-a din 25.03.1983-10.05.1983: 7. Naum îmi scrie că a compus ripostele în tren)
Dacă există capitalism și bogați, trebuie să existe și trenuri de lux. Așa că se face un turism aparte. Ai acces la servicii deosebite, cam de 5 stele. CNN propune 11 rute de parcurs cu trenul, ce se întrec în lux. Cu simple click-uri aveți acces la videoclipuri interesante
1. Trenul Veneţia Simplon-Orient Express merge pe traseul Londra, Paris, Innsbruck, Verona şi înnoptează în Veneţia. Trenul este amenajat într-un stil elegant. Preţul călătoriei este de „doar” 3.342 de dolari de persoană.
2. Cu 15.895 de dolari-persoană poți merge două săptămâni cu trenul „Vulturul Auriu” pe traseul Moscova-Vladivostok. Are băi private, aer condiţionat şi căldură, televizoare şi muzică oferită de un pianist. Trenul opreşte zilnic pentru excursii, traversează Lacul Baikal şi se întoarce prin Ulan Bator, capitala Mongoliei.
3. Cu „doar” 979 de dolari-persoană, cu „Trenul Albastru” poți parcurge în 27 de ore 1.600 km de-a lungul Africii de Sud, între Pretoria și Cape Town, cu oprire la minele de diamant din Kimberley.
4. Continentul australian este parcurs în 3 zile, într-un tur de 2.979 km de la Adelaide la Darwin (The Ghan Train), doar cu 2.637 dolari/persoană. Pentru camere mai mari, cu baie proprie, cinci feluri de mâncare şi micul dejun servit „la pat” dai mai mult!
5. În sudul-estul Africii, cu 1.504 dolari/persoană, cu trenul Rovos Rail ce nu depăşeşte 60 de km pe oră, traversezi Zimbabwe, Namibia şi Tanzania. 6. Cu 1,309 dolari/persoană, cu trenul Rocky Mountaineer de la Banff la Vancouver traversați Munţii Stâncoşi.
7. Contra a 3.917 dolari/persoană pentru două nopţi cu trenul Belmond Royal Scotsman traversați regiunea muntoasă a Scoţiei. Și puteți alege între cele 50 de tipuri de whiskey! Vizitați distilerii și castele.
8. Cu 2.891 dolari/persoană călătoriți 4.466 km între Toronto şi Vancouver.
9. În trei zile, contra a 800-2.500 dolari/persoană, cu expresul Maharajahilor, mergeți de la Delhi la Mumbai. (fostul Bombay) În Asia este o mare deosebire între trenurile cu care merg oamenii obișnuiți și miliardarii, exemplul cel mai bun oferindu-l India.
Trenul, folosit în scop turistic, amenajat pentru a transporta maxim 88 de călători care se bucură de confort princiar, are 24 vagoane, din care două vagoane restaurant, altele cu buticuri și baruri unde se pot servi băuturi alese din întreaga lume.
Cabină în trenul maharajahilor
10. Contra a 4.859 dolari/persoană, în şapte zile traversați coasta atlantică a Spaniei, cu vizite la Muzeul Guggenheim din Bilbao, peştera preistorică din Altamira şi Catedrala din Santiago de Compostela, de la San Sebastian la Santiago de Compostela.
11. După cum mi-a povestit prietenul amiral Bill, contra a 2.271 de dolari/persoană trenul „Şapte Stele în Kyushu” este cel mai luxos tren japonez, cu 14 apartamente pentru 30 de persoane. Interiorul este amenajat în stil specific japonez, cu pereţi făcuţi din lemn de trandafir şi de arţar, podele de nuc şi uşi din sticlă glisantă gravată cu flori şi păsări. O fi putând fi folosit și în pandemie?!
Stați liniștiți, că trecea și prin România un astfel de tren. Orient Express este numele unei linii feroviare de distanță lungă pentru pasageri care a fost inițiată de Compagnie Internationale des Wagons-Lits (Compania Internațională de Vagoane de Dormit) după modelul existent în Statele Unite și operate de Compania Pullman. Ruta ei s-a schimbat de multe ori. Trenul care circula se numea tot Orient Expres.
Originalul Orient Express a fost o linie feroviară internațională de lux creată prin negocieri extraordinare cu toate statele prin care trecea, devenit legendar prin călătorii celebri și romanul Crima din Orient Express de Agatha Christie (vedeți „Trenul de noapte” - Night Train, 2009, titrat în română). Cele două orașe de la capetele liniei erau Paris și Istanbul.
Actualul Orient Express nu mai face legătura dintre Paris și Istanbul. Până în 2007 mai unea, într-o o călătorie nocturnă, Parisul cu Viena. Ultima călătorie pe această rută a avut loc pe data de 8 iunie, 2007. De atunci, ruta, deși încă se numește Orient Express, a fost scurtată, rămânând traseul de la Strasburg până la Paris. În 2013 s-au relansat două croaziere pe an utilizand traseul original.
Rute ale trenului Orient Expres de pe web)
Prolificul regizor Sergiu Nicolaescu nu putea rata realizarea filmului Orient Express, în anul 2004. Și nu putea rata rolul principal al unui prinţ care în 1935 trăieşte izolat în castelul lui din România. Mai are doar castelul ajuns aproape o ruină, pe Costache omul său de încredere şi trei cai superbi.
Orient Express-ul, trenul care altădată îl ducea spre viaţa strălucitoare de la Paris şi care trecea prin mijlocul moşiei lui de la Moruzeni, îi aduce în permanenţă aminte de anii petrecuţi în străinătate. Încercând să trăiască, nu doar din amintiri, prinţul intră în legătură cu familiile din oraşul vecin şi, fără să vrea, va stârni o adevărată dramă printre vecinii săi. Îi mai puteți vedea pe Maia Morgenstern și pe regretatul Gheorghe Dinică. Și așa ajungem la...
Trenuri în topuri
Moto: „E-un sadic ce te prinde des în horă/ Cu-al său orar extrem de cunoscut:/ De vii la timp aştepţi mai mult de-o oră,/ De-ntârzii o clipită... l-ai pierdut!” („Trenul”, definiţie epigramatică de Eugen Deutsch din „Pledoarie pentru epigramă”, aprilie 2007)
Am apucat și noi, dar numai la alții, trenul și liniile ferate de mare viteză, tip de transport semnificativ mai rapid, cu viteză de peste 200 km/oră, folosind un sistem integrat de management, chinezii realizând și trenul complet automat, fără celebrul „mecanic”.
Primul sistem de acest tip, Tōkaidō Shinkansen, a devenit operațional în Japonia în 1964, cunoscut ca „trenul glonț”. De atunci a fost în permanență modernizat.
Sistemul feroviar de mare viteză Tōkaidō Shinkansen din Japan, cu Muntele Fuji în fundal (din web)
Multe țări au construit și dezvoltat o infrastructură feroviară de mare viteză pentru a conecta orașele mari, respectiv Belgia, China, Danemarca, Franța (de care am beneficiat și eu), Germania, Italia, Japonia, Maroc, Olanda, Rusia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Turcia, Regatul Unit, Statele Unite și Uzbekistan.
Doar în Europa, trenurile de mare viteză traversează frontierele internaționale. China construise până în decembrie 2018 peste 29.000 de kilometri de cale ferată de mare viteză, adică două treimi din totalul lumii urmăriți la https://en.wikipedia.org/wiki/High-speed_rail).
Și ca să știm cum defilăm, când noi i-am avut miniștri ai transporturilor pe alde Băsescu Petrov, Mitrea cu pușcărie pentru corupție sau Orban, judecat în primă instanță și găsit vinovat doar de un judecător din cei trei, deci ceve-ceva este, când căile ferate se degradează continuu, începem cu un top al celor mai rapide 10 trenuri din Asia (Top 10 Fastest High Speed Trains in Asia).
Comentariile sunt de prisos. Problema e că în China totul s-a făcut după 1990, ajungând la 2/3 din lungimea căilor ferate de mare viteză din întreaga lume. Iar ai noștri conducători, prin tratat cu americanii și la indicațiile ambasadorului american refuză colaborarea cu China în rețelele 5g, în energie nucleară și în transporturi! Asta să fie „România normală” pe care o proclamă? Și cum totul e în dezvoltare, iată un top al primelor 15 trenuri de nare viteză chiar în acest an pandemic, 2020 (Top 15 Fastest High Speed Trains 2020).
Nepoata Amelie Nițu în trenul de mare viteză Bruxelles - Amsterdam, de unde lua avionul KLM spre București (iunie 2019, în total mai ieftin ca cu TAROMUL; la rugămintea noastră „și-a adus și părinții”)
Și uite că ăștia nu ne bagă nici măcar în topul celor mai amuzante trasee de cale ferată din lume, noi prezentându-vă un top ale primelor 15 (15 Most Amazing Railway Tracks In The World). Există chiar și trenuri periculoase, noi exemplificndu-vă cu un top al primelor 5 (Top 5 MOST DANGEROUS TRAINS You Won't Believe Exist!).
Iar dacă vreți să vedeți trenuri aglomerate, mergeți în Bangladesh (https://www.youtube.com/watch?v=2CZ8fejXB7Y), unde pe vagoane sunt mai mulți pasageri decât în vagoane. Așa se circula și noi în timpul secetei din 1946, când unul de pe primul vagon era de serviciu și striga „Sârma!” când erau amenințați oamenii să fie agățați de un fir întins deasupra căii ferate!
Muzica nu putea să nu se refere la tren, nici la noi, nici pe aiurea. Încă de la grădiniță, chiar și în pandemie, țâncii pot cânta „Trenulețul muzical”. Iar în serviciul militar a dat naștere la alte cântece. Puteți asculta „Trenule, mașină mică” în interpretarea Mariei Tănase sau a lui Ion Paladi. Benone Sinulescu blesteamă trenul care l-a despărțit de mamă și de iubită, trecând de la șuruburi la blană „Trenule vagon de blană”. E cântecul cu care se lăuda Mircea Dinescu amintindu-și de armată!
Irina Loghin crede că „Un tren lung ne pare viața”, poezia fiind de fapt a lui Traian Dorz (1914-1989) deținut pentru credința in Dumnezeu, prieten cu poetul Ion Alexandru, iar prin el chiar cu Nichita Stănescu. Dar năstrușnicul internet face fițe. Poezia este atribuită eronat de unii in www scriitorului indian Rabindranath Tagore, sub numele „Balada vieții trecătoare“. Vom continua studierea problemei....
Și Rafila Barbos interpretează cântecul, iar Cornelia Gotia în transformase deja în priceasnă, adică o cântare interpretată în bisericile ortodoxe la slujba liturghiei în timp ce se împărtășește preotul sau un credincios de vază (din slavonul prĕčĩstĩna, acesta din vechiul slavon pričeastъn – причєастън). Și năstrușnicul Nelu Vlad, inspirat din poezia și cântecul de mai sus, vrând să rescrie istoria, are melodia „Viața-mi pare un tren lung”.
Na, drace, că mai găsii unul, pe nume F. Charm, care are o zicere numită „Trenul”. Nu știu cum să o clasez, că nu sunt obișnuit de genul ăsta de ziceri introduse forțat la genuri cât pe ce muzicale. Se plânge omul că trenul pleacă... Și se roagă să se întoarcă trenul vieții... Ascultați, iar dacă vă place, îl luați pe răspundere personală. Dacă îl preferați, vedeți că are și un „Mixaj” cu porcării! Un fost student mucalit mi-a atras atenția când m-am destăinuit că scriu despre tren.
Ce ne va aduce viitorul, pe unde vom fi noi românii, dacă „vom mai prinde vreun tren”, nu știm! E pandemie, îngrămădeală pe țărmul murdar al Mării Negre, grecii vor să revizuiască accesul românilor, alte țări ne consideră infectați, era să scriu ciumați...
Că până ajungem la..... cele 80 de miliarde de euro pe care ni le-a promis UE, mai va! Și cu niliardele astea se laudă președintele meu de bloc și PNL. Orban al ungurilor de prin vest, nu al nostru, se laudă cu 100 de miliarde, iar grecii cu 300 de miliarde... Euro! Cum care Orban? Cel care și-a propus să lege printr-o linie ferată de mare viteză Budapesta de Kolozsvár, că lui nu-i place să zică Cluj-Napoca...
Eheeee! Mai va așa ceva!
Așa că.... Să fiți iubiți!
Nițu Constantin
-->
Comentarii
Domnule (coleg) Munteanu, vă mulțumesc! Stația de radiolocație a scanat bine cerul! Completări excelente!
Ăl din tren
-
1
-
2
-
3
-
4
-
5
de 5 Următor →