JOCURI DE NOAPTE
La miez de noapte s-au prins stelele-n horă,
Iar Luna, pețită, a-mbrăcat rochia de mireasă,
Se clatină natura în aburii din ochi de amforă,
Că la noi, în spațiul mioritic, cu cânt și joc se lasă.
*
Privighetoarea și alte neamuri de înaripate
Au încropit orchestra ad-hoc, cum s-ar zice,
Și până-n zori distracție, pe cinste, ca la carte!
Nu s-a născut unul, plăcerea să le-o strice.
*
Regina nopții, gâze și alte vietăți nocturne
S-au prins în hora asta mare românească.
Noi prin căluș, gimnastică și nai, în astă mare lume,
Ca nație română, vor toți să ne cunoască !
*
Legende se pot însinua oricând și de la sine,
Dar azi, când zorile spânzură pe crestele de stânci,
Din a Paștelui Insulă sosește Soarele-Mire,
Pătimaș de iubire și-n suflet cu răni prea adânci.
*
El blestemat a fost de Mamă, Dumnezeu și alții,
Că Luna-soră, creație celestă, soție și-a dorit-o
Dintotdeauna. Doreau s-o sechestreze și pirații
Pentru izbânda lor pe mare - motiv de-a fi iubit-o?
*
S-au despărțit dând mâna, îmbrățișări, săruturi,
Cum pretutindeni fac la despărțire toți petrecăreții;
I-a prins lumina zilei că-n jocul lor de fluturi,
Doar umbre mai dansau, nocturn, pe toți pereții.
*
S-a împlinit blestemul, că Mirii-ndrăgostiți
S-au înălțat pe boltă în două părți opuse
Și veșnic cu iubire de Lume sunt priviți,
Că razele lor - viață - în suflet ni-s aprinse.
ION PĂRĂIANU
-->
Comentarii