la balul etern
Se-aud romanțe prin plopii impari,
Se-ngoapă iubirea-n polenuri de aur,
Se mișcă pe ape un plaur,
Prin aburul serii, iubito, apari.
Se-acopere câmpul cu văi de cristal,
Melancolice tăceri îngropând,
Muzica serii se-aude plângând,
E ora când lumea se-ntoarce la bal.
O lună nebună prin mările-albastre,
E ora frumoaselor și ciudatelor vise,
Te-aștept ca pe-o zestre din paradise,
Din visele noastre sihastre.
Covoare de aur infolii ți-aștern,
E-o feerie pe-o gură frumoasă de rai,
Te-așteaptă la bal sălbatecul crai,
Vino, iubito, la balul etern…
vineri, 9 mai 2014
-->
Comentarii
Toată admiraţia pentru acest poem!
O poezie magică.
Reverenţă, maestre!
.
Aurora, cu stimă